19 ianuarie: Opt ani de la moartea inventatorului Justin Capră. „De meserie, eu sunt român”

Ziua de 19 ianuarie este recunoscută pentru nașterea unor personalități istorice precum fizicianul englez James Watt în 1737, dar și moartea românului Justin Capră, în 2015, inventatorul rucsacului zburător pe care l-au „furat” americanii de la NASA. Tot în această zi, în anul 2006, NASA a lansat prima sondă spațială către Pluto.

1736: S-a născut fizicianul englez James Watt 

James Watt s-a născut pe 19 ianuarie 1736, în Greenock⁠, Renfrewshire⁠, Regatul Unit și a murit pe 25 august 1819, în Birmingham, Anglia.

Matematician, inventator și inginer, James Watt a adus îmbunătățiri funcționării mașinii cu abur a lui Thomas Newcomen, prin inventarea camerei de condensare a aburului separată (între anii 1763 - 1775), și reproiectarea și adaptarea regulatorului centrifugal la mașinile sale cu abur. El este cel care a introdus unitatea de măsură denumită cal putere, în anul 1782 în timp ce lucra la îmbunătăţirea motoarelor cu aburi. El este inventatorul și deținătorul de patent al locomotivei cu abur, brevetată în anul 1784. Numele său este legat și de denumirea watt-ului ca unitate de măsură a puterii mecanice.

1903: A fost realizată prima transmisie radio transatlantică

Prima comunicare publică fără fir bidirecțională a avut loc pe 19 ianuarie 1903, când un mesaj de la președintele american Theodore Roosevelt a fost tradus în codul Morse internațional și trimis regelui Edward al VII-lea din Anglia, datorită tehnologiei inventatorului și inginerului italian Guglielmo Marconi, conform Electronic Design News.

Aceste progrese wireless au permis comunicarea de la navă la țărm, ceea ce a dus la multe salvări, inclusiv salvarea de către Carpathia a peste 700 de pasageri Titanic în 1912.

1927: S-a născut Romica Puceanu, regina muzicii lăutărești

Romica Puceanu s-a născut pe 19 ianuarie 1927, într-o familie de romi din Bucureşti, și a fost supranumită regina muzicii lăutăreşti fiind vestită nu doar în România, ci şi peste hotare.

Melodii precum “Şaraiman”, “Aş munci la plug şi coasă”, “Florăresele”, “Anii mei şi tinereţea”, “Ia mai dă o damigeană” au fost fredonate peste tot în lume, Romica Puceanu rămânând în istorie drept vocea de aur a muzicii lăutăreşti.

Pentru că provenea dintr-o familie de cântăreţi, artista şi-a făcut debutul în muzică la doar 14 ani. Conform biografiei interpretei, în perioada 1960-1970, Romica Puceanu a devenit o artistă neîntrecută.  

Romica Puceanu a murit pe 24 octombrie 1996, după cea fost rănită într-un accident rutier, petrecut în apropierea localităţii Dragoş Vodă, din judeţul Călăraşi. 

1985: S-a născut tenismenul Horia Tecău

Horia Tecău s-a născut pe 19 ianuarie 19985 în oraşul de sub Tâmpa, dar la scurt timp s-a stabilit în Constanţa. Horia a făcut puţin înot şi puţin baschet, însă la vârsta de şase ani a intrat pentru prima dată pe un teren de tenis iar acest sport l-a atras cel mai tare. Iar la vârsta de 14 ani s-a clasat pe locul întâi, la dublu, alături de Florin Mergea, la Campionatele Europene de la San Remo. Iar în 2002, Tecău a fost campion la turneul de la Wimbledon şi finalist la Australian Open, competiţii destinate juniorilor. 

Tecău are titluri câştigate la Wimbledon în 2015 şi US Open în 2017, ambele alături de olandezul Jean-Julien Rojer, precum şi trofeul la Turneul Campionilor din 2015, tot alături de Rojer. De asemenea a mai câştigat medalia de argint la Jocurile Olimpice de la Rio, din 2016, alături de Florin Mergea, precum şi un titlu la dublu mixt la Australian Open, alături de americanca Bethanie Mattek-Sands. De asemenea a câştigat cele mai multe titluri, 20, alături de Rojer, alte zece trofee alături de suedezul Robert Lindstedt trei titluri cu Max Mirnîi şi câte unul alături de neozeelandezul Marcus Daniell, Victor Hănescu, belgianul Dick Norman, Florin Mergea şi germanul Kevin Krawietz (Halle - 2021). Horia a ieşit învingător în 2012 şi în proba de dublu mixt la Australian Open (cu Bethanie Mattek-Sands), conform Agerpres. Horia Tecău s-a retras din activitate în 2021.

1999: A cincea mineriadă: În marşul spre Bucureşti, câteva mii de mineri străpung barajul format de scutieri

Cea de-a cincea mineriadă a izbucnit în urma unui anunţ făcut de ministrul Industriilor, Radu Berceanu, în decembrie 1998, potrivit căruia două mine nerentabile din Valea Jiului urmau a fi închise din motive economice. Minerii au păstrat liniştea Sărbătorilor de Iarnă, însă, în 4 ianuarie, au ieşit în stradă cu mai multe revendicări, refuzate constant de către autorităţi. Pe 18 ianuarie, minerii pornesc către Capitală. Având experienţa regretabilă a altor patru acţiuni minereşti de amploare, jandarmii închid cu baricade Defileul Jiului.

Strategia jandarmilor era de a evita confruntarea directă şi, mai degrabă, de a-i extenua pe ortaci.  Însă în marşul lor spre Bucureşti, câteva mii de mineri reuşesc să străpungă barajul format de scutieri la cca 4 km în aval de Mănăstirea Lainici. Forţele de ordine, bombardate cu pietre de către mineri, ripostează cu grenade cu gaze lacrimogene şi cartuşe fumigene, dar nu pot opri înaintarea minerilor, care ajung la Târgu Jiu, unde înnoptează.

2006: NASA a lansat prima sondă spațială către Pluto

Miusiunea New Horizons a fost lansată în 2006 din Cape Canaveral, Florida şi a avut ca scop să capteze imagini calitative cu Pluto, deoarece tehnologia era mult mai avansată decât la misiunile Voyager.

Deplasându-se mai rapid decât orice alt obiect construit de om şi lansat în spaţiu anterior şi propulsată fără gravitaţia Pământului, New Horizons a trecut în viteză pe lângă Marte, apoi pe lângă uriaşii gazoşi ca Jupiter şi a continuat voiajul său către destinaţia finală, un obiect ce nu depăşeşte Alaska în dimensiuni, având doar 2.250 de kilometri în diametru, şi care este Pluto, după cum precizează National Geographic Channel.

Pe 14 iulie, New Horizons a intratîn orbita planetei Pluto, după o călătorie de 4,8 miliarde de kilometri, în adâncul Sistemului Sola, fiind pentru prima oară când oamenii au putut studia îndeaproape planeta. Sonda a costat 700 de milioane de dolari şi a cartografiat perfect mica planetă de la marginea sistemului solar.

2015: A murit Justin Capră, inventatorului rucsacului zburător pe care l-au „furat” americanii de la NASA

Unul dintre cei mai prolifici inventatori ai României, inginer, profesor, fizician şi filosof, Virgilius Justin Capră s-a născut pe 22 februarie 1933, la Măgureni, județul Prahova. În 1949-1950, a construit un dispozitiv cu motor, care pornea la o simplă comandă verbală, în 1955 construieşte automobilul Virgilius cu două roţi, prima invenţie omologată ca atare. Apoi, în 1973 creează prima Soleta, cea mai mică maşină din lume, urmată de o serie de prototipuri. Între 2007-2008 realizează împreună cu un grup de prieteni, Marian Velcea şi Alex Munteanu, lansează Oblio 3C, la a XI-a ediţie a Târgului Inventika din Bucureşti, şi Troty, primul „vehicul la purtător“.

Justin Capră a realizat prima versiune pentru „rucsacul-zburător“ – aparat portabil pentru zbor individual între 1955-1956. Nu şi-a brevetat niciodată invenţia pentru că „nu are simţul proprietăţii“. Invenţia a fost „furată“ şi brevetată de americani după trei ani şi jumătate. Abia în 2002, americanii au recunoscut oficial că ideea i-a aparţinut românului Justin Capră. Rucsacul-zburător a fost folosit de cosmonauţi la deplasările intercapsulare.

A construit şi un elicopter pentru juniori, de numai 30 de kilograme, un aparat de zbor individual, cu azot lichid, a colaborat cu somităţi ştiinţifice precum Henri Coandă (antigravitaţie), Karlo Johann Wilde (antigravitaţie), Ion Purică (fizică fundamentală) şi Eugen Macovschi (problematica viului). Inventatorul român ar fi putut să lucreze în Germania sau Italia, dar a refuzat. „De meserie, eu sunt român, iar la asta eu nu voi renunţa niciodată, chiar dacă cei din jur te privesc ca pe un tataie ţicnit“, spunea, de câte ori avea ocazia. Justin Capră a murit pe 9 ianuarie 2015, la Ploiești.