13 martie: Jorge Mario Bergoglio este ales papă şi îşi ia numele de Francisc. Este primul suveran potif din afara Europei și primul papă iezuit

În urmă cu 12 ani, într-o zi de 13 martie, Jorge Mario Bergoglio este ales papă în conclavul de la Vatican şi îşi ia numele de Francisc. Tot pe 13 martie, în 1881, se năştea actorul român Tony Bulandra, iar în anul 1907- cunoscutul filosof,  istoric al religiilor, romanicier şi eseist Mircea Eliade.  

1881: S-a născut actorul român Tony Bulandra

Născut la 13 martie 1881, la Târgovişte, Tony Bulandra a îmbrăţişat teatrul încă din adolescenţă. Cel care i-a fost mentor şi de la care Tony a învăţat tainele acestei arte a fost nimeni altul decât Constantin I. Nottara.

Tony Bulandra a rămas în istoria teatrului românesc prin rolurile de june prim în piese frantuzești, dar și roluri grele din marea dramaturgie universală: Shakespeare, Cehov, Ibsen, G.B.Shaw, Tolstoi, etc.

A condus împreună cu Lucia Sturdza Bulandra, soţia sa, Compania de Teatru Bulandra, a jucat în trei filme românești. A tradus piese din engleză, italiană, germană și franceză, a regizat, a desenat decoruri, a condus trupe de actori, a fost un cunoscător al producției de teatru în cele mai mici detalii. Rămâne în memoria celor care l-au cunoscut ca un om de o mare ținută intelectuală, cavaler, pedant și desăvârșit în ființa sa.

Tony Bulandra a decedat pe 5 aprilie 1943, la doar 62 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul „Sf. Vineri” din Bucureşti.

1881: A fost asasinat țarul Alexandru al II-lea al Rusiei

Alexandru (Aleksandr) al II-lea Nicolaevici, fiul lui Nicolae I al Rusiei, a fost Țarul Rusiei de la 2 martie 1855 și până la asasinarea sa în 1881. De asemenea, a fost și Mare Duce al Finlandei și a revendicat titlul de rege al Poloniei.

În timpul Războiului de Independenţă al României, la câteva zile după ce România şi-a dobândit acest statut, ţarul Rusiei, Alexandru al II-lea, urma să se oprească pentru câteva minute şi pe teritoriul de azi al judeţului Vrancea.

Ţarul mergea să-şi încurajeze trupele pe front, mai ales că în luna aprilie 1877 Imperiul Rus declarase război Imperiului Otoman.

Alexandru al II-lea Nicolaevici a murit pe 13 martie 1881, fiind asasinat de anarhişti.

1907: S-a născut Mircea Eliade, prozator, istoric al religiilor, romancier, eseist

Mircea Eliade (n. 13 martie 1907, București – d. 22 aprilie 1986, Chicago) a fost istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filozof și profesor român la Universitatea din Chicago. Filozof și istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetățean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor.

Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1.200 de articole și recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite. Este membru post-mortem al Academiei Române (din 1990)

În 1928, Mircea Eliade a trăit o frumoasă poveste de dragoste alături de Maitreyi Devi, în vârstă de 16 ani, fiica marelui filosof indian Surendranath Dasgupta, alături de care a studiat intens gramatica sanscrită şi filosofia hindusă. Forţat să se întoarcă în România, Mircea Eliade se hotărăşte să adune toate scrisorile şi bileţele de dragoste pentru a scrie cunoscutul roman „Maitreyi”, dedicat frumoasei indience.

1930: Clyde W. Tombaugh anunţă descoperirea planetei Pluto

 Pluto este o planetă pitică din Sistemul Solar, a doua ca masă după Eris și, ca volum, cea mai mare planetă pitică. A fost descoperită în anul 1930 de către astronomul american Clyde William Tombaugh. Obiectele cu orbite asemănătoare cu cea a lui Pluto se mai numesc plutine.

Până în 2006 a fost considerată a noua planetă a Sistemului Solar, atât în ordinea distanței față de Soare, cât și a descoperirii. Pluton împreună cu satelitul său Charon sunt uneori considerate sistem binar, deoarece baricentrul orbitelor nu se află în interiorul niciunuia dintre cele două corpuri.

1934: S-a născut celebrul personaj de desen animat Donald Duck

Lui Walt Disney i-a venit ideea de a-l crea pe răţoiul Donald când l-a auzit pe Clarence Charles Nash, un actor de voce, recitând „Mary Had a Little Lamb” cu vocea unei raţe.

După ce sa apărut ideea, a urmat şi schiţa. Aspectul lui Donald a fost inspirat de raţa americană Pekin. Trăsăturile de caracter ale lui Donald au fost create pentru a contrasta cu cele ale lui Mickey Mouse. Mickey a fost atât de drăguţ, blând, prietenos şi generos, încât Disney a decis că este nevoie de cineva imperfect, morocănos şi puţin răutăcios. Această natură imperfectă l-a făcut un personaj îndrăgit de oamenii din întreaga lume.

Donald Duck a câştigat un Oscar pentru scurtmetrajul „Der Feuhrer’s Face”, cunoscut şi sub numele de „Donald Duck în Nutziland”. În acest film, Donald are un coşmar că a fost înrolat în armata germană.

Faimosul răţoi Donald a fost distins şi cu propria stea pe Walk of Fame de la Hollywood, pe 9 august 2004. Se numără printre cele 17 personaje animate care au primit această distincţie. Printre alte personaje Disney care au stele pe Walk of Fame sunt Mickey Mouse, primul care a primit-o, Albă ca Zăpada, Winnie the Pooh, Tinker Bell şi Minnie Mouse.

1969: Apollo 9 se întoarce în siguranță pe Pământ după misiunea pe Lună

Misiunea Apollo 9, parte a programului Apollo al NASA, a fost lansată pe 3 martie 1969, cu ajutorul unei rachete Saturn V, şi a revenit pe pământ zece zile mai târziu, pe 13 martie. Obiectivul principal al misiunii a fost testarea modulului lunar (LM) în condiții reale de zbor.

A fost primul zbor cu echipaj uman care a integrat atât modulul de comandă și serviciu (CSM), cât și modulul lunar. Cei trei membri ai echipajului – comandantul Jim McDivitt, pilotul modulului de comandă David Scott și pilotul modulului lunar Rusty Schweickart – au desfășurat o serie de teste esențiale pentru viitoarea aselenizare.

Pe parcursul celor zece zile petrecute pe orbită terestră joasă, echipajul a realizat mai multe premiere: primul zbor cu echipaj uman al modulului lunar, prima conectare și extragere a acestuia, o ieșire în spațiu efectuată de doi astronauți și prima andocare între două vehicule spațiale cu echipaj uman.

2009: A avut loc primul zbor pe un avion supersonic a unei femei pilot din România

Primul zbor pe care Simona l-a efectuat cu supersonicul MIG 21 Lancer a durat aproximativ o oră.  La sol, pe aerodromul de la Bacău, unde a avut loc zborul, părinții Simonei plângeau de bucurie.

Simona Maierean este prima femeie din România care a pilotat un avion supersonic. Ea este şi prima femeie pilot din Europa care a obţinut certificarea de pilot comandant instructor pe aeronava C17 Globemaster din cadrul Grupului de Transport Strategic al SAC (Strategic Airlift Capability), o organizaţie internaţională militară de transport aerian în domenii de importanţă strategică.

13 martie 2013: Papa Francisc devine al 266-la suveran al Vaticanului

Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio, (n. 17 decembrie 1936, Buenos Aires) este al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Din 1998 a fost arhiepiscop de Buenos Aires.

Este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea. De asemenea, este primul papă originar de pe continentul american și primul papă iezuit.

Jorge Mario Bergoglio s-a născut în Buenos Aires într-o familie de emigranți italieni (tatăl era un muncitor de cale ferată italian). A studiat chimia la Buenos Aires, iar mai târziu a urmat cursurile seminarului din cartierul Villa Devoto (Buenos Aires). În 1958 a devenit novice în ordinul iezuit. A obținut licența în filosofie la Colegio Máximo San José din San Miguel (Buenos Aires), apoi a predat literatură și psihologie la Colegio de la Inmaculada din Santa Fe și la Colegio del Salvador din Buenos Aires.

Alegerea sa, pe 13 martie 2013, a marcat un moment istoric, fiind perceput ca un Papă al schimbării, al modestiei și al apropierii de oameni şi al toleranţei. Pe parcursul celor 12 ani cât s-a aflat în fruntea Vaticanului, Papa Francisc a militat pentru săraci și marginalizați, pozițiile sale pe teme sociale, de la migrație la justiție economică,fiind adesea considerate revoluționare în cadrul conservator al Vaticanului.

De asemenea, spre deosebire de predecesorii săi, a refuzat luxul apartamentelor din Palatul Apostolic, alegând să locuiască în Casa Sf. Marta, un gest simbolic al modestiei și apropierii de oameni.

Nu puţine sunt momentele în care gesturile sale simple şi pline de o smerenie absolută au impresionat o lume întreagă.

El a fost primul papă care a spălat și a sărutat picioarele unor deținuți musulmani, catolici și ortodocși, într-o ceremonie a Săptămânii Sfinte. În 2016, a permis includerea femeilor și fetelor în acest ritual, marcând o schimbare semnificativă în practica Bisericii.

De asemenea, într-o vizită oficială în Turcia, la Catedrala Catolică a Sfântului Spirit din Istanbul, a uimit lumea când s-a înclinat în fața Patriarhului Bartolomeu, cerându-i binecuvântarea și afirmând dorința sa de comuniune deplină între Biserica Catolică și Bisericile Ortodoxe.

Cu aceeaşi modestie, în 2019, la vizita sa în România, a sărutat medalionul cu iconiţa Maicii Domnului de la gâtul arhiepiscopului ortodox de Târgovişte, imediat ce a pus piciorul pe pământ românesc, iar apoi a repetat gestul impresionant şi la Palatul Patriarhiei, unde a sărutat medalionul purtat de Prefericitul Părinte Daniel.

2020: A murit actriţa română de teatru şi film Carmen Galin

Născută la Iaşi, Carmen Galin a debutat pe scena Teatrului Mic din Bucureşti, în anul doi de facultate. Pentru că a fost şefă de promoţie, i-a fost propus postul de crainic la televiziunea publică, însă l-a refuzat.

A fost actriţă a Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, apoi a Teatrului Naţional din Bucureşti. A jucat în peste 25 de filme artistice şi de televiziune, între acestea – „Ilustrate cu flori de câmp” (1975), de Andrei Blaier, „Tănase Scatiu” (1976), de Dan Piţa, şi „Zâmbet de soare” (1987), de Elisabeta Bostan.

Carmen Galin a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1967, ca şef de promoţie, fiind studenta profesorilor Sanda Manu, Ion Cojar, Dinu Negreanu şi Mihai Mereuţă. A fost colegă de promoţie cu Adela Mărculescu, Ioana Bulcă, Irina Mazanitis, Ilie Gheorghe, Sybilla Oarcea, Eusebiu Ştefănescu, Mitică Popescu şi Cristina Stamate. A jucat pe scenă la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ (1967-1970), Teatrul Naţional din Cluj-Napoca (1970-1975), Teatrul Mic din Bucureşti (1975-1990) şi Teatrul Naţional Bucureşti (1990-1995).

Între rolurile de film şi teatru pe care le-a interpretat de-a lungul timpului, se numără acrobata Fanny Marcelloni din „Saltimbancii“, Cristina din „Faleze de nisip“ (1983, regia Dan Piţa), Sita, surdomuta din „Tănase Scatiu“ (1976, regia Dan Piţa), una dintre soţiile profetului, personajul negativ din „Profetul, aurul şi ardelenii“ (1978), Pica, fiica personajului titular din „Bietul Ioanide“ (1980, ecranizare după George Călinescu), avocata B. B. Mirea din „Secretul lui Nemesis” (1987, regia Geo Saizescu), dar şi Electra din „Trilogia antică“ a lui Andrei Şerban.

În 2016, a primit premiul de excelenţă la gala celei de-a 15-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania.  Carmen Galin este cunoscută pentru rolurile sale din cinematografie. În 1995, actriţa s-a retras complet din activitate şi din viaţa publică, dedicându-se cu discreţie unor acţiuni umanitare. În 2016, a primit premiul de excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Transilvania.

A murit la 13 martie 2020, cu o zi înainte de a împlini 74 de ani.