FMI pune stăpânire pe tot mai multe state

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Recesiunea, neîncrederea investitorilor şi lipsa de lichidităţi au determinat guvernele să acceseze credite de la Fondul Monetar Internaţional. Islanda, Ungaria, Belarus, Serbia, Ucraina, Letonia, Polonia, România, Republica Moldova şi Grecia s-au împrumutat la FMI pentru a evita colapsul.

Dacă până acum statele erau reticente faţă de astfel de împrumuturi, în prezent un credit preventiv de la FMI este echivalent cu un rating de ţară mai ridicat. Ucraina, Polonia şi Ungaria sunt doar câteva din statele care au apelat din nou la liniile de creditare ale Fondului pentru a obţine lichidităţi.

Citiţi şi:

Inflaţia după FMI: 7,9% în anul 2010
Boc: Banii FMI se vor duce direct în conturile Băncii Naţionale

Ucraina ar putea primi un nou împrumut de la Fondul Monetar Internaţional, în valoare de 14,9 miliarde de dolari. Misiunea Fondului din Ucraina a declarat că sprijină politicile economice de reducere a deficitului bugetar şi va recomanda aprobarea creditului. Decizia finala va fi luată la sfârşitul lunii iulie, potrivit unei declaraţii oficiale a FMI.

Statele se împrumută preventiv

La sfârşitul anului 2008, Ucraina a contractat un împrumut în valoare de 16,4 miliarde de dolari de la FMI, însă în noiembrie 2009 plăţile au fost sistate din cauza eşecului guvernului de a micşora cheltuielile bugetare. Fondurile obţinute până în acel moment - 10,6 miliarde de dolari - au fost folosite pentru a acoperi deficitul bugetar din 2009 şi pentru a achita livrările de gaze
naturale ruseşti.

Şi Ungaria vrea să mai obţină o linie de creditare preventivă de până la 20 de miliarde de euro de la FMI şi UE. Programul se va desfăşura pe doi ani şi jumătate şi va fi folosit în cazul în care situaţia economică europeană continuă să se deterioreze, potrivit ministrului de Finanţe, György Matolcsy.

Şi Polonia a pelat la acelaşi sistem de creditare de la FMI, care a aprobat vineri, un împrumut pe doi ani în valoare de 20,4 miliarde de dolari, după ce un program similiar a expirat în luna mai. Creditul va fi activat numai în cazul în care s-ar înregistra o depreciere acută a zlotului, însă aceasă situaţie este cu atât mai neverosimilă cu cât încrederea faţă de moneda poloneză este întărită de posibilitatea accesării acestui împrumut.

Soluţie salvatoare în faţa recesiunii

Dacă înainte de criza economică mondială FMI avea doar clienţi din lumea a treia, de la izbucnirea acesteia împrumuturile instituţiei au pătruns până şi în zona euro. Ameninţată de faliment, Islanda a apelat printre primele la FMI, în octombrie 2008, obţinând 2,2 miliarde de dolari. Împrumutul a fost prelungit cu trei luni, până în august 2011, cea de-a treia tranşă din împrumut, în valoare de 160 de milioane de dolari, fiind eliberată în
aprilie 2010.

Tot în 2008 s-a împrumutat şi Letonia, obţinând de la FMI aproape 2 miliarde de euro. Condiţia acordării creditului a fost stabilirea unei ţinte de 5% din PIB pentru deficitul bugetar, deşi cele mai optimiste estimări anunţau un deficit de minimum 7%.

Serbia a apelat la ajutorul FMI la două luni după colapsul Lehman Brothers din septembrie 2008. Iniţial, creditul valora 518 milioane de dolari şi se întindea pe o perioadă de 15 luni, însă în mai 2010 perioada a fost prelungită cu un an şi suma extinsă până la 3,14 miliarde de euro. Şi Republica Moldova va primi 570 milioane de dolari de la FMI prin două credite, în urma unui acord semnat la începutul anului 2010.

Belarusul are un acord cu FMI ce prevede un credit de 3,36 miliarde de dolari şi a primit în decembrie 2009 cea de-a treia tranşă, în valoare de 688 de milioane de dolari, iar România s-a alăturat grupului de clienţi ai Fondului în martie 2009. Expansiunea FMI în Europa a culminat cu intrevenţia din Grecia, acordul cu statul elen fiind primul semnat cu o ţară din zona euro.

Criza avantajează Fondul

„Înainte de criză, FMI nu avea practic niciun client. În contextul crizei şi a conducerii lui Dominique Strauss-Kahn, instituţia şi-a găsit un nou rol şi a obţinut mai multe fonduri“, a declarat Mojmir Hampl, viceguvernatorul Băncii Centrale din Cehia.