Efectul Trump privind angajările: se renunță la diversitate. Un specialist HR a vorbit despre cât afectează asta piața muncii din România

Alegerea lui Donald Trump are efecte și asupra pieței muncii: multe companii americane renunță la promovarea diversității în ceea ce privește recrutarea angajaților. Ana Călugăru, de la BestJobs, susține că România nu este neapărat afectată de această măsură pentru că diversitatea nu a fost niciodată o preocupare importantă pentru companiile de la noi.

După Disney, McDonald’s, Ford, Meta şi multe alte mari companii americane, Alphabet, compania mamă a Google, şi-a încheiat miercuri programele menite să promoveze diversitatea în recrutare, aliniindu-se astfel guvernului lui Donald Trump.

Din raportul anual pentru investitori, publicat miercuri de gigantul tehnologic, a dispărut o frază prezentă din 2021: „La Alphabet, ne angajăm să luăm în considerare diversitatea, echitatea şi incluziunea în tot ceea ce facem şi să dezvoltăm o forţă de muncă reprezentativă pentru utilizatorii pe care îi deservim”.

Contactat de AFP, Google a confirmat că nu mai are obiective de angajare legate de reprezentarea diferitelor grupuri de persoane.

Ana Călugăru, BestJobs: „angajații români au alte probleme”

Ana Călugăru, Head of Communications al platformei eJobs, a explicat pentru „Adevărul” în ce măsură companiile din România aveau o politică de angajare bazată de diversitate și dacă aceste tendințe inspirate de Trump vor avea efecte și la noi.

În România, la cele mai multe companii nu se fac angajări având la bază principiile incluziunii și diversității, spune specialista.

„Nici din partea candidaților și a angajaților nu a existat o preocupare foarte mare pentru a ridica aceste probleme”, a mai explicat Ana Călugăru.

Cu toate acestea, există o tendință în România de a ne uita la ce se întâmplă în afară și în special peste ocean și de a translata acele tendințe la realitatea din țară.

„Într-adevăr, în ultimii ani a existat această temă pe mesele recrutorilor, am văzut-o dezbătută mai degrabă în companiile mari multinaționale, companii în special care aveau sediile principale peste ocean, în Statele Unite, și au fost încercări mai degrabă timide, aș spune, de a de a crea și în România politici de angajare bazate pe incluziune și diversitate, însă mai degrabă ele se refereau la egalitate de gen și mai puțin la alte aspecte care în Statele Unite sunt ceva mai pregnante și reprezintă teme importante pe agenda publică”, explică experta de la eJobs.

Candidații români la un loc de muncă au alte probleme: „pentru cei care au peste 45 de ani obținerea unui loc de muncă era o problemă mult mai apăsătoare decât cea a incluziunii și a unui mediu cât mai divers. Pe aceștia îi interesa, pe bună dreptate, faptul că sunt destul de greu angajabili”.

Sigur că dacă erau întrebați, spre exemplu, candidații foarte tineri, ei spuneau că și-ar dori să lucreze într-o companie în care să existe o preocupare pentru și să existe politici de încurajare a diversității și incluziunii. „Însă nu erau criterii care să condiționeze acceptarea unei oferte de angajare și nu erau nici teme foarte fierbinți pe agenda candidaților. Mai degrabă, tinerii erau interesați să aibă acces la un loc de muncă în ciuda faptului că au zero experiență”, explică specialista.

Poate mai exista pentru pozițiile de management o discuție privind egalitatea de gen. „Dar altfel, nu a existat neapărat o preocupare în acest sens. Au fost anumite politici, dar cum spuneam, nu la amploarea celor din companiile mamă din Statele Unite. Deci ce se întâmplă în State acum e foarte greu de crezut că va afecta piața recrutării sau piața angajărilor din România”, a concluzionat Ana Călugăru, de la eJobs.

Programele de diversitate, echitate și incluziune

Programele de diversitate, echitate şi incluziune (DEI), moştenire a mişcării pentru drepturile civile din anii 1960 din Statele Unite, vizează promovarea egalităţii de şanse prin luarea în considerare a unor criterii precum originea etnică, sexul, dizabilitatea, orientarea sexuală sau serviciul militar anterior, în special în procesul de recrutare.

Dar aceste noţiuni au înfuriat mulţi ani dreapta americană, iar alegerea lui Donald Trump a schimbat mentalităţi, chiar şi în Silicon Valley.

La jumătatea lunii ianuarie, la un podcast conservator, Mark Zuckerberg, şeful Meta, a declarat: „Cred că o mare parte a societăţii noastre a devenit (…) într-un fel, sau emasculată”.

În prima sa zi de revenire la Casa Albă, preşedintele a semnat un ordin executiv care declară „ilegale” programele şi politicile DEI în cadrul guvernului federal.

„Suntem angajaţi în crearea unui loc de muncă unde toţi angajaţii noştri pot reuşi şi se pot bucura de şanse egale”, a comentat un purtător de cuvânt al Google.

„Am actualizat formularea din (raportul nostru anual) pentru a reflecta acest angajament şi, în calitate de contractant federal, echipele noastre evaluează, de asemenea, modificările necesare ca urmare a recentelor hotărâri judecătoreşti şi ordine executive pe această temă”, a adăugat el.

Companiile americane care au ales să dea timpul înapoi în ultimii doi ani indică o hotărâre a Curţii Supreme din 2023, care a pus capăt acţiunii afirmative în admiterea la universitate.

Dar nu toate se îndreaptă în această direcţie. La începutul lunii ianuarie, consiliul de administraţie al Apple a votat împotriva unei propuneri a acţionarilor de a pune capăt programelor DEI.

Alphabet are peste 183.000 de angajaţi în întreaga lume. Potrivit raportului său privind diversitatea pentru 2024, grupul californian are 34% femei şi 5,7% angajaţi de culoare, faţă de 32% şi 3,7% în 2020.