Criza forţei de muncă, rezolvată cu deţinuţi

Angajatorul încheie contract cu penitenciarul, iar timpul lucrat se recunoaşte condamnatului ca vechime în muncă Companiile care se confruntă cu lipsa de personal calificat au

Angajatorul încheie contract cu penitenciarul, iar timpul lucrat se recunoaşte condamnatului ca vechime în muncă

Companiile care se confruntă cu lipsa de personal calificat au posibilitatea de a apela la serviciile deţinuţilor din închisori, pentru a-şi completa efectivele de muncitori. În acest sens s-a semnat ieri, la Bucureşti, un protocol de colaborare între Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Patronatul de Comerţ, Turism, Industrie şi Servicii.

Pentru partea patronală, documentul prevede ca obligaţie "identificarea operatorilor economici interesaţi să desfăşoare activităţi productive cu ajutorul persoanelor private de libertate", ca şi "organizarea unor programe de calificare profesională" pentru persoanele din această categorie.

De asemenea, angajatorii sunt chemaţi să faciliteze ocuparea unui loc de muncă, după liberare, pentru deţinuţii care au urmat programele de calificare.

De cealaltă parte, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) urmează să se ocupe de selectarea persoanelor din închisori care pot desfăşura activităţi productive. Tot ANP va asigura, potrivit protocolului, "paza persoanelor private de libertate selecţionate să participe la activităţile productive desfăşurate de către operatorii economici din comunitate".

Altfel spus, deţinuţii care doresc să muncească vor avea locul asigurat şi, desigur, un salariu în schimbul serviciilor prestate, iar angajatorul are ca avantaj completarea personalului deficitar cu salariaţi mult mai "ieftini" decât cei aflaţi în libertate.

Legislaţia de executare a pedepselor trebuie schimbată

"În cadrul acestui protocol am stabilit reguli care vor sta la baza încheierii de contracte cu agenţii economici privind modalităţile de calificare a deţinuţilor în diferite meserii, în aşa fel încât aceştia să-şi poată asigura un viitor la terminarea pedepsei, precum şi folosirea forţei de muncă a acestora în diferite activităţi economice, chiar şi după încheierea perioadei de detenţie.

Părţile semnatare cer ca executivul să găsească modalităţile legale pentru ca deţinuţilor care lucrează cu carte de muncă în diferite societăţi să li se considere perioada lucrată ca vechime, în cartea de muncă, atunci când vor ieşi la pensie", a declarat Ion Dedu, preşedintele Patronatului de Comerţ, Turism, Industrie şi Servicii (PCTIS).

Pe lângă această facilitate, ar mai trebui să li se acorde deţinuţilor plata asigurărilor pentru pensii şi şomaj. În prezent, din veniturile realizate de aceştia se reţine numai contribuţia la asigurările de sănătate (CAS), în proporţie de 6,5%.

"La nivelul Ministerului Justiţiei acţionează, acum, un grup de lucru în vederea modificării Legii 275/2006 privind executarea pedepselor privative de libertate. Am întocmit şi înaintat acestui organism un material în care explicăm ce prevederi trebuie ameliorate, pentru ca dreptul la muncă al deţinuţilor să poată fi respectat", a afirmat judecătorul Marius Iosif, directorul general al ANP.

El propune angajatorilor să nu manifeste niciun fel de reticenţă în a solicita forţă de muncă din penitenciare. "Veţi constata că mulţi dintre aceşti oameni sunt disciplinaţi şi buni profesionişti", recomandă şeful Administraţiei Penitenciarelor.

Angajările se fac în funcţie de regimul de detenţie

Pe ce criterii se vor alege deţinuţii, în vederea angajării în unităţile economice "civile"? În primul rând, aceştia trebuie să fie reţinuţi în regim de detenţie "deschis sau semideschis, care se stabileşte în funcţie de comportamentul şi calităţile personale ale fiecăruia".

Pedepsele de până la cinci ani "pot fi considerate ca aparţinând regimului deschis sau semideschis, dar aceasta nu e o limită de timp imuabilă, dincolo sau dincoace de care nu se poate trece", a mai precizat directorul general al ANP. Între criteriile importante de selecţie se mai numără calificarea profesională de care face dovadă deţinutul şi, din nou, calităţile personale ale acestuia.

Deocamdată, din veniturile realizate de deţinuţi, 30% revin acestora şi 70% se reţine la bugetul de stat, dar iniţiatorii protocolului semnat ieri sunt convinşi că în rândurile oamenilor de după gratii există un real interes pentru angajare.