Nu mintea s-a schimbat. De ce nu mai putem medita în era digitală și ce e de făcut?

Tot mai mulți oameni cred că „nu pot medita” pentru că mintea le este prea agitată. Specialiștii arată, însă, că problema nu sunt gândurile, ci cultura digitală care nu ne mai lasă nicio secundă timp pentru noi.

„Mediul digital în sine nu este neapărat problematic. Ceea ce aș defini însă ca îngrijorător este faptul că trăim într-o societate a conținutului, în care absolut orice micro-eveniment devine conținut. Probabilitățile naturale devin conținut, un bărbat de pe cealaltă parte a globului care filmează un get ready with me devine conținut, filmele și serialele ajung consum on demand ore la rând. Aplicațiile sunt făcute să ruleze la foc automat și să nu se mai oprească niciodată”, explică pentru „Adevărul” Alex Dincovici, lector asociat la SNSPA și Universitatea din București.

El observă că mecanismele de captare a atenției nu se limitează la ecrane. „Nu doar telefoanele sunt surse de distracție, ci și ceasurile, brățările și multitudinea de senzori, care de care mai ambițioși și cu ambiții haptice mai mari.” Într-o astfel de lume, a „conținutului fără pauză”, întrebarea care apare natural este ce înseamnă să mai poți sta cu propriile gânduri.

Meditația, transformată în instrument economic

Alex Dincovici atrage atenția că odată adusă în cultura occidentală, meditația se transformă inevitabil. „Capătă valențe economice. Există deja o piață a retreaturilor și a meditației, precum și a multor alte practici conexe. Toate promit un soi de deconectare de la lume și implicit de la capitalism, în schimbul unor resurse de timp și bani pe care puțini oameni le dețin cu adevărat.”

În acest peisaj, meditația ajunge să fie tratată ca un instrument de wellbeing, de management al stresului sau chiar de productivitate, un paradox pentru o tradiție care, istoric, viza contemplație, atenție și prezență.

„Orice practică de contemplare are beneficii”

Întrebat în ce măsură meditația poate fi un mecanism de adaptare la stresul sistemic, într-o lume a multitasking-ului și supraîncărcării cognitive, el afirmă: „Cred că orice fel de practică de contemplare are propriile sale beneficii, motiv pentru care le și regăsim astăzi sub atât de multe forme. Avem cu toții lumi interioare, nu strică să mai încercăm să pătrundem din când în când în ele, indiferent dacă facem asta pentru a mai goli sau pentru a le umple.”

O nouă direcție în literatura de specialitate privește meditația ca instrument nu doar pentru sănătate mentală, ci și pentru un comportament sustenabil. Mai precis, într-un material apărut în Forbes, Felicia Jackson analiza recent modul în care anxietatea climatică, crescută dramatic în ultimii ani, influențează deciziile oamenilor și felul în care aceștia se raportează la viitor. Pe fondul suprasaturării informaționale și al presiunii sociale generate de criza climatică, apare ideea că practicile scurte de meditație pot oferi claritate cognitivă și pot reduce reactivitatea emoțională, două elemente esențiale pentru luarea unor decizii coerente.

În cadrul materialului, ea amintește de aplicația „Miracle of Mind”, dezvoltată de un grup internațional de voluntari din Fundația Isha și coordonată de Sadhguru. Aplicația propune o practică structurată de meditație de doar șapte minute, gândită pentru a susține reziliența emoțională și modul în care oamenii gestionează eco-anxietatea. Ritmul în care a fost adoptată (peste un milion de descărcări în 15 ore de la publicare) sugerează o nevoie reală de instrumente digitale de wellbeing, într-un context în care social media amplifică stresul și fragmentarea atenției.

„Dacă oamenii gândesc sub presiunea anxietății, iau decizii slabe”

Într-un interviu citat de Forbes, Sadhguru spune că meditația „creează spațiu între tine și propriul corp și propria minte”, facilitând astfel o formă de claritate. „Când câștigi chiar și o mică distanță față de aceste aspecte ale tale, suferința (fizică și mentală) începe să se dizolve.” Practica regulată, chiar și în cantități reduse, este asociată cu creșterea undelor alfa, implicate în relaxare și claritate mentală. Unele studii arată că meditația poate modifica progresiv și chimia cerebrală, susținând reziliența emoțională.

Datele economice citate în analiză sunt însă cele care ridică întrebări importante despre impactul eco-anxietății. În SUA, costurile legate de sănătatea mintală au ajuns la 477 de miliarde de dolari anual, iar estimările sugerează că până în 2040 presiunea financiară ar putea depăși 14 trilioane dacă lipsesc intervențiile sistemice. În Marea Britanie, eco-anxietatea afectează deja deciziile educaționale și profesionale ale tinerilor. Din această perspectivă, ideea de meditație ca practică de clarificare cognitivă are miză socială reală.

Sadhguru argumentează că „dacă oamenii gândesc sub presiunea anxietății, iau decizii slabe, nu doar pentru ei înșiși, ci pentru societate.” Claritatea devine astfel resursă pentru alegeri pe termen lung: consum responsabil, leadership etic, politici publice coerente.

Altfel spus, sub presiune, tendința naturală este orientarea către soluții rapide, convenabile, rareori sustenabile. Meditația reduce această reactivitate, oferind o fereastră de reflecție și o mai bună capacitate de planificare. Studii de la Harvard Medical School citate în articol arată că meditația întărește cortexul prefrontal, responsabil pentru gândirea rațională, controlul impulsurilor și planificarea strategică.

Un alt element central în analiza Feliciei Jackson privește rolul meditației în protejarea oamenilor împotriva dezinformării. Persoanele care meditaează sunt mai puțin predispuse să fie influențate de știri false, în parte pentru că meditația crește capacitatea de analiză deliberată. 

Un profesor de la Harvard, Dr. Balachundhar Subramaniam, subliniază că meditația aduce „somn mai bun, reziliență emoțională și relații sociale mai stabile”, argumentând că aplicațiile digitale pot fi un suport real în contextul utilizării masive a telefoanelor. Unele companii europene testează deja programe de mindfulness în zona de responsabilitate socială, oferind uneori stimulente angajaților pentru practicarea consecventă.

Într-o lume în care presiunea informațională subminează capacitatea de decizie, câteva minute de meditație pot oferi nu doar o scădere a stresului, ci și premisele pentru alegeri sustenabile, individuale și colective. „Dacă mintea este clară, poți acționa corect pentru tine, pentru societate și pentru planetă”, mai spune Sadhguru.