Xi Jinping la Moscova: strategie, memorie și reașezare geopolitică. China la zi

În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm o scurtă analiză și traducerea din limba chineză a unui interviu realizat de publicația The Paper cu doi experți din China și Rusia, privind vizita de stat efectuată de președintele Chinei, Xi Jinping, în Federația Rusă, în perioada 7–10 mai 2025, cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei.

Desfășurată la invitația părții ruse, aceasta a fost cea de-a unsprezecea deplasare a liderului chinez la Moscova de la preluarea mandatului (mai mult decât în oricare altă țară) și prima întâlnire directă cu președintele Vladimir Putin din acest an. Dincolo de simbolismul istoric, vizita a avut o pronunțată dimensiune strategică și a fost prezentată de Beijing drept o dovadă a continuității și solidității parteneriatului sino-rus într-o lume aflată în tranziție geopolitică accelerată.

Potrivit presei chineze și declarațiilor ministrului de externe, Wang Yi, vizita a reflectat atât reafirmarea prieteniei tradiționale, cât și o recalibrare strategică în plan politic, economic și multilateral. Cei doi lideri au purtat discuții timp de aproape zece ore, în urma cărora au semnat o Declarație comună privind aprofundarea parteneriatului strategic cuprinzător de coordonare în noua eră, document ce trasează noi direcții de cooperare și reafirmă că cele două state se consideră reciproc parteneri prioritari.

Wang Yi a subliniat că dimensiunea economică a vizitei a fost una substanțială, prin semnarea a peste 20 de acorduri în domenii precum energie, agricultură, comerț transfrontalier, inteligență artificială, energie nucleară și industrie aerospațială. De asemenea, el a evidențiat importanța noii versiuni a acordului privind protecția investițiilor și a remarcat complementaritatea economică dintre cele două țări, prezentată ca motorul intern al relației bilaterale. Cu un volum al schimburilor comerciale de 244,8 miliarde USD în 2024, China rămâne pentru al 15-lea an consecutiv principalul partener comercial al Rusiei, în timp ce Rusia devine cel mai mare furnizor de energie pentru China. Această complementaritate economică a fost prezentată ca motorul intern al relației bilaterale.

În plan internațional, ministrul chinez a precizat că vizita a transmis un mesaj clar de susținere a unei ordini mondiale multipolare, bazate pe Carta ONU și dreptul internațional, și a menționat publicarea Declarației comune privind stabilitatea strategică globală, care respinge politica de blocuri și mentalitatea de tip Război Rece. Wang Yi a subliniat, de asemenea, importanța cooperării în cadrul ONU, BRICS și OCS pentru a oferi țărilor în curs de dezvoltare o reprezentare mai echitabilă în sistemul de guvernanță globală.

Referindu-se la conflictul din Ucraina, Wang Yi a transmis că Xi Jinping a reiterat sprijinul Chinei pentru soluții politice și negocieri favorabile păcii, iar Vladimir Putin a salutat poziția echilibrată a Beijingului și s-a declarat pregătit să inițieze dialog fără condiții prealabile.

Participarea lui Xi Jinping, în calitate de invitat de onoare, la parada de 9 mai din Piața Roșie și revenirea Gărzii de Onoare chineze la Moscova după un deceniu, au fost percepute ca simboluri ale solidarității istorice dintre cele două state. Din perspectiva Chinei, comemorarea nu a fost doar un omagiu adus trecutului, ci și un prilej de reafirmare a unui angajament comun față de apărarea „narațiunii istorice corecte”. Wang Yi a denunțat „tentativele de distorsionare a adevărului istoric” și a reafirmat contribuția decisivă a Chinei și a Uniunii Sovietice la victoria antifascistă.

Un element esențial al vizitei l-a constituit publicarea, în ajunul deplasării, a unui articol semnat de Xi Jinping în cotidianul Rossiyskaya Gazeta, intitulat „Învățând din istorie pentru a construi împreună un viitor mai luminos”. În acest text, președintele chinez a reiterat temele centrale ale retoricii externe chineze: importanța respectării ONU și a dreptului internațional, opoziția față de hegemonie și unilateralism, precum și reafirmarea faptului că parteneriatul cu Rusia nu vizează o a treia parte. Xi a evocat prietenia „forjată cu sânge și vieți” în lupta comună împotriva fascismului și a mulțumit Rusiei pentru sprijinul oferit poziției Beijingului privind Taiwanul, afirmând că reunificarea Chinei este „inevitabilă” și parte integrantă a ordinii internaționale postbelice.

Presa occidentală a interpretat articolul ca un semnal clar al alinierii ideologice sino-ruse. The Guardian a remarcat tonul ferm și critic la adresa „unilateralismului hegemonic”, cu aluzie directă la politicile americane, în timp ce The Washington Post a descris articolul ca parte a unei campanii concertate pentru promovarea unei alternative la ordinea globală dominată de Occident. The New York Post a subliniat că sprijinul exprimat de Xi pentru Rusia și reafirmarea suveranității asupra Taiwanului sunt percepute ca o provocare directă la adresa influenței SUA în regiunea Asia-Pacific. La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe al Taiwanului a respins categoric afirmațiile lui Xi, calificându-le drept „înșelătoare” și „contrare realităților istorice și juridice”, și a reiterat că documentele internaționale invocate, precum Declarația de la Cairo sau Proclamația de la Potsdam, nu conferă legitimitate pretențiilor Beijingului asupra insulei.

Prezentăm în cele ce urmează traducerea integrală din limba chineză a unui interviu realizat de publicația The Paper cu doi experți în relații internaționale din China și Rusia: Feng Shaolei (冯绍雷), profesor senior și director al Centrului de Studii Ruse și al Centrului de Studii Regionale din cadrul East China Normal University (华东师范大学, Huádōng Shīfàn Dàxué), și Andrei Kortunov, expert rus în politică externă și fost director al Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale (RIAC).

Interviul oferă o perspectivă internă articulată, de la Beijing și Moscova, asupra modului în care China și Rusia își definesc și adaptează parteneriatul lor strategic într-un climat internațional marcat de instabilitate și tranziție către o ordine multipolară. Într-un moment în care președintele Xi Jinping efectuează o vizită de stat semnificativă la Moscova, acest dialog între experți devine cu atât mai relevant, dezvăluind poziționările interne ale celor două mari puteri cu privire la teme precum semnificația geopolitică a vizitei; natura specifică a parteneriatului sino-rus, diferit de alianțele tradiționale („fără confruntare, fără alianțe formale, fără a viza o terță parte”); răspunsul la presiunile Occidentului, inclusiv analiza unui posibil model „Kissinger inversat”, precum și realitățile complexe ale relațiilor comerciale bilaterale și direcțiile strategice de dezvoltare. Totodată, discuția atinge aspecte esențiale privind cooperarea multilaterală în Eurasia, conectarea Inițiativei „Centura și Drumul” cu Uniunea Economică Eurasiatică, dar și provocările impuse de era digitalizării și de a patra revoluție industrială, într-un context în care coordonarea tehnologică și reglementările comune devin instrumente-cheie pentru consolidarea cooperării bilaterale.

Redăm în continuare traducerea din limba chineză a interviului menționat mai sus:

Masă rotundă. Experți de renume din China și Rusia analizează relațiile bilaterale: un răspuns comun la noile provocări și conturarea unor oportunități de dezvoltare

China și Rusia își consolidează parteneriatul pentru a răspunde transformărilor din arhitectura globală

The Paper: Aceasta este a 11-a vizită oficială a președintelui Xi Jinping în Rusia. Cum evaluați semnificația acestei vizite și ce impact credeți că va avea asupra evoluției viitoare a relațiilor chino-ruse?

Feng Shaolei: La fel ca toate vizitele anterioare ale președintelui Xi Jinping în Rusia, și aceasta are ca obiectiv promovarea relațiilor de bună vecinătate și a parteneriatului strategic dintre China și Rusia, contribuind totodată la pacea și stabilitatea regională și globală. În plus, vizita reflectă dorința ca aceste două mari puteri, cu o influență semnificativă și un profil global consolidat, să își asume un rol mai activ și mai eficient în gestionarea afacerilor internaționale.

Pe de altă parte, asistăm la o conjunctură internațională complexă, marcată de suprapunerea crizelor și a transformărilor. Vechea ordine mondială este departe de a se fi încheiat, în timp ce o nouă ordine încă nu a fost pe deplin conturată. În această perioadă de tranziție între vechi și nou, omenirea se confruntă cu o volatilitate fără precedent, iar ordinea regională și globală are nevoie urgentă de ajustare, perfecționare și reînnoire.

Este demn de remarcat faptul că, spre deosebire de toate celelalte momente de tranziție a ordinii mondiale, dominate istoric de statele occidentale, de această dată se conturează pentru prima oară posibilitatea ca centre de putere non-occidentale sau semi-occidentale să participe activ la procesul de reorganizare globală. Această transformare profundă, rar întâlnită la scara istoriei, va genera inevitabil o perioadă caracterizată de recalibrarea echilibrelor de putere, reînnoirea instituțiilor internaționale și redefinirea paradigmelor de gândire, un moment în care provocările și oportunitățile, procesul de învățare și cel de confruntare vor coexista inevitabil.

În calitate de mari puteri și membri ai grupului economiilor emergente, China și Rusia conștientizează pe deplin responsabilitatea istorică ce le revine. Ele înțeleg profund că tranziția actuală trebuie gestionată cu rațiune, stabilitate, echitate, spirit inovator și viziune strategică, pentru a face față cu înțelepciune acestei lumi în schimbare, în care vechiul și noul coabitează. Aștept cu mare interes întrevederea liderilor celor două țări, întrucât aceasta nu va contura doar o viziune comună pentru China și Rusia în fața provocărilor și oportunităților actuale, ci va contribui totodată la stabilitatea și evoluția durabilă a afacerilor regionale și globale.

Andrei Kortunov: Președintele Xi Jinping va participa, pe 9 mai, la Moscova, la ceremonia de comemorare a celei de-a 80-a aniversări a victoriei Uniunii Sovietice în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Pe lângă acest eveniment extrem de mediatizat, el intenționează să poarte discuții aprofundate cu președintele rus Vladimir Putin pe o gamă largă de subiecte, care acoperă toate dimensiunile relației bilaterale, precum și cele mai recente evoluții ale situației internaționale în ansamblu.

Este de remarcat faptul că aceasta este prima vizită de stat a președintelui Xi în Rusia de la precedenta sa vizită oficială din martie 2023. În contextul schimbărilor dramatice care au avut loc la nivel global în intervalul scurs, întrevederea dintre președintele Xi și președintele Putin capătă o importanță deosebită, iar temele aflate pe agenda celor doi lideri se anunță deosebit de vaste.

The Paper: Relațiile chino-ruse sunt definite prin principiile „fără alianțe, fără confruntare și fără a viza o terță parte”, însă în discursul public occidental ele sunt frecvent interpretate eronat drept o „cvasi-alianță”. Din perspectiva teoriei relațiilor internaționale, cum depășește acest model limitele paradigmelor tradiționale de alianță? Și cum pot cele două părți aprofunda parteneriatul strategic în contextul actual marcat de provocări externe tot mai complexe?

Feng Shaolei: Fiind mari puteri vecine, strâns interconectate atât în plan intern, cât și în politica externă, ale căror acțiuni influențează reciproc ecosistemul geopolitic, China și Rusia dezvoltă în mod firesc o relație bilaterală complexă, cu o gamă largă de forme de cooperare în gestionarea problemelor internaționale. Această relație și manifestările sale strategice externe sunt într-o continuă adaptare, învățare și inovație, ceea ce o face greu de încadrat într-un model teoretic clasic. Totuși, principiile „fără alianțe, fără confruntare și fără a viza o terță parte” rămân fundamentele sale de necontestat.

În opinia mea, principalul factor care a stat la dezvoltarea parteneriatului strategic dintre China și Rusia îl reprezintă schimbările obiective apărute în mediul internațional după sfârșitul Războiului Rece, mai ales valul de crize și conflicte internaționale. În primul rând, în anii ’80–’90, Rusia a început să aprecieze faptul că Beijingul nu a profitat de slăbiciunile altora și că preferă o abordare pragmatică,  lipsită de presiuni ideologice în gestionarea relațiilor internaționale. Această atitudine a facilitat reluarea treptată a relațiilor bilaterale, într-un climat de prudență și reconstrucție. Evenimentele ulterioare precum extinderea NATO în a doua jumătate a anilor ’90, criza financiară din Asia de Est și din Rusia, războiul din Kosovo și, mai ales, bombardarea ambasadei chineze din Iugoslavia, au contribuit decisiv la accelerarea procesului de apropiere strategică între Moscova și Beijing. Începând cu evenimentele din 11 septembrie, războiul din Irak, valurile de revoluții colorate și conflictele regionale, continuând cu criza financiară din 2008 și instabilitatea geopolitică tot mai accentuată din ultimii ani, în special testul major reprezentat de conflictul ruso-ucrainean, toate aceste evoluții au demonstrat că parteneriatul strategic dintre China și Rusia se bazează pe o cooperare strânsă, dar rămâne fidel principiilor „fără alianțe, fără confruntare și fără a viza o terță parte”. Acest model s-a dovedit favorabil atât pentru apărarea intereselor celor două popoare, cât și pentru menținerea stabilității și impulsionarea reformei în arhitectura regională și globală.

Din perspectivă teoretică și istorică, numeroase exemple din trecut arată că, pentru o mare putere responsabilă, evitarea alianțelor militare în perioadele de pace relativă contribuie la consolidarea autonomiei strategice și la menținerea stabilității internaționale. Privită dintr-un alt unghi, capacitatea de a gestiona independent  afacerile internaționale, fără a se lăsa excesiv influențată de factori externi, reflectă o experiența istorică valoroasă a Chinei ca actor major în sistemul global.

Andrei Kortunov: China și Rusia au investit considerabil, atât din punct de vedere politic, cât și diplomatic, pentru a asigura stabilitatea, sustenabilitatea și predictibilitatea relației bilaterale, într-un context global marcat de o volatilitate tot mai accentuată. Încrederea reciprocă reprezintă fundamentul acestui echilibru și derivă din dorința sinceră a ambelor părți de a înțelege în profunzime interesele celeilalte, de a accepta diferențele de viziune și de a respecta prioritățile specifice fiecărei părți în domenii esențiale.

Acordul solid asupra principiilor de bază, dublat de disponibilitatea de a „căuta punctele comune, păstrând în același timp diferențele” în aspectele concrete, le oferă celor două țări flexibilitatea necesară pentru a coopera eficient. Această adaptabilitate explică de ce relația chino-rusă dovedește o reziliență superioară multor alianțe tradiționale de tip militar sau politico-strategic existente pe scena internațională.

The Paper: După venirea la putere a administrației Trump, SUA au reluat dialogul cu Rusia. În contextul în care administrația Trump a început să aplice masiv tarife vamale în întreaga lume, ajungând să impună Chinei tarife de până la 145%, Rusia s-a numărat printre puținele țări care nu au fost afectate de „tarifele de reciprocitate”. Unele analize susțin că SUA promovează o strategie „a modelului Kissinger inversat”, încercând să îmbunătățească relațiile cu Rusia pentru a izola China. Care este opinia dumneavoastră cu privire la această interpretare? Și ce impact ar putea avea o eventuală relansare a relațiilor americano-ruse asupra parteneriatului chino-rus?

Feng Shaolei: În ceea ce privește „modelul Kissinger răsturnat”, adică o posibilă politică de atragere a Rusiei împotriva Chinei, promovată printr-o variantă „Trump 2.0”, consider că este mai degrabă o proiecție unilaterală a părții americane. Începând cu administrația George W. Bush și până în prezent, SUA au sperat în mod repetat că pot coopta Rusia pentru a contrabalansa China, dar în peste 20 de ani nu au reușit să atingă acest obiectiv. Asta din două motive. Pe de o parte, parteneriatul strategic sino-rus a fost o alegere rațională, determinată de o serie de crize și conflicte care au marcat perioada de după mijlocul anilor ’90. Pe de altă parte, relațiile ruso-americane sunt profund influențate de factori structurali, precum confruntarea geopolitică, tensiunile legate de armele strategice și competiția în domeniul energetic, care, chiar și în condițiile unei eventuale destinderi, continuă să reprezinte obstacole majore.

În plus, dacă analizăm transformările interne ale celor trei mari puteri – SUA, Rusia și China – de-a lungul ultimelor patru decenii, observăm că nici Statele Unite, nici fosta Uniune Sovietică nu au reușit să susțină responsabilitatea unei mari puteri printr-o transformare internă matură care să fundamenteze relații internaționale stabile. Prin comparație, în pofida turbulențelor externe generate de conflictul ruso-ucrainean și de războaiele comerciale, China a traversat o tranziție instituțională internă eficientă și stabilă, în condiții extrem de dificile. Această evoluție a scos în evidență, într-un mod amplu, specificitatea modernizării în stil chinezesc și profunzimea istorică a modelului său de transformare, conferindu-i astfel o capacitate sporită de a rezista și de a preveni schimbările bruște în relațiile dintre marile puteri.

Tocmai din acest motiv, fostul ambasador al SUA în Rusia, Michael McFaul, expert reputat și susținător al liberalismului, a fost nevoit să admită recent, într-un articol public, că: „Destrămarea parteneriatului chino-rus este imposibilă.”

Andrei Kortunov: În relațiile cu statele occidentale, China și Rusia au respins constant logica jocului cu sumă nulă. În schimb, abordarea celor două țări pleacă de la premisa că, inclusiv o contribuție modestă la restaurarea guvernanței globale sau regionale reprezintă un aport semnificativ la patrimoniul comun al umanității.

China salută eforturile Statelor Unite de mediere a conflictului ruso-ucrainean, în timp ce Rusia se opune ferm acțiunilor care agravează tensiunile din Marea Chinei de Sud. Ambele țări resping categoric orice formă de război comercial sau sancțiuni economice unilaterale ca instrumente de presiune geopolitică. În viziunea lor, un sistem comercial internațional deschis, transparent și echitabil servește nu doar intereselor naționale proprii, ci și celor ale interesului comun al întregii comunități internaționale.

Ideea unei strategii „Kissinger în reverse” este, în opinia mea, pur și simplu lipsită de temei. Lumea de astăzi este cu totul diferită de cea din urmă cu o jumătate de secol, iar relațiile dintre Moscova și Beijing nu mai seamănă cu cele din anii ’70. Aceste relații se bazează pe fundamente proprii, solide, independente de Statele Unite și de politicile promovate de acestea.

În plus, războiul comercial dintre China și SUA ar avea efecte distructive asupra economiei globale, iar Rusia, alături de alte state, ar fi afectată indirect. Moscova nu are niciun interes într-o recesiune economică globală severă.

Comerțul cu energie continuă să fie o ancoră strategică, iar parteneriatul chino-rus are potențial de extindere în noi sectoare

The Paper: Potrivit datelor Administrației Generale a Vămilor din China, volumul schimburilor comerciale dintre China și Rusia a atins 244,8 miliarde de dolari în 2024, marcând un nou record istoric. Care sunt cauzele dezvoltării accelerate a relațiilor economice și comerciale dintre cele două țări? Și ce impact are această colaborare asupra întregului parteneriat bilateral?

Feng Shaolei: Comerțul cu energie între China și Rusia continuă să reprezinte un veritabil pilon de stabilitate, acoperind peste o treime din volumul total al schimburilor bilaterale. Finalizarea anticipată a gazoductului din est a oferit un sprijin consistent dezvoltării constante a relațiilor economice bilaterale.

Un alt punct de interes îl constituie creșterea accelerată a comerțului cu produse agricole, care a devenit o zonă de cooperare în plină expansiune. Produsele agricole rusești câștigă tot mai multă popularitate pe piața chineză și sunt din ce în ce mai bine primite de consumatori.

Deosebit de relevantă este și aprofundarea cooperării științifice și tehnologice, în special în sectoare de vârf precum rețelele 5G, inteligența artificială și internetul lucrurilor. Ritmul alert al dezvoltării relațiilor economice și comerciale bilaterale permite cetățenilor ambelor țări să resimtă în mod concret dinamismul colaborării sino-ruse și demonstrează în mod clar capacitatea celor două mari puteri de a ridica rapid nivelul cooperării la standarde superioare.

Andrei Kortunov: După ritmurile accelerate de creștere din 2022 (29,3%) și 2023 (26,3%), mulți analiști ruși preconizează că volumul schimburilor comerciale dintre Rusia și China ar putea atinge 300 de miliarde USD până în 2030, sau chiar 350 de miliarde.

Totuși, în 2024, ritmul de creștere a comerțului bilateral a fost semnificativ mai modest. Este demn de remarcat că, față de 2023, exporturile Rusiei către China au rămas practic la același nivel, iar toată creșterea a fost generată de o ușoară majorare a importurilor rusești din China. Datele publicate pentru primul trimestru al anului 2025 indică o scădere a volumului comercial, iar în prezent nu este clar dacă nivelul din 2024 poate fi menținut. Acesta va fi, probabil, unul dintre subiectele importante în discuțiile dintre liderii celor două țări.

După doi ani de creștere rapidă, piața de consum rusă este tot mai dominată de produse chinezești. Un exemplu clar este sectorul auto: în primul trimestru al anului 2025, Rusia nu a mai fost cea mai mare destinație de export pentru automobilele chineze. Se observă o tendință similară de saturare și în alte domenii, precum textile, mobilă, produse electronice de larg consum, ceea ce face aproape imposibilă menținerea ritmurilor anterioare de creștere a exporturilor chineze spre Rusia.

Pe de altă parte, exporturile Rusiei către China sunt în continuare dominate de hidrocarburi (în special țiței), care reprezintă în prezent trei sferturi din total, în pofida eforturilor de diversificare. Având în vedere tranziția energetică pe care o parcurge China, este greu de crezut că volumul importurilor chineze de hidrocarburi va crește semnificativ în anii următori.

Rusia mai exportă spre China și cantități semnificative de minereuri și metale, în special aluminiu (care reprezintă aproximativ 7% din totalul exporturilor), iar restul produselor însumează mai puțin de o cincime. Această structură face ca valoarea exporturilor rusești să fie extrem de sensibilă la fluctuațiile prețurilor globale la mărfuri. Toate aceste aspecte indică nevoia unei reconfigurări a cooperării economice dintre Rusia și China.

The Paper: Având în vedere faptul că Occidentul continuă să aplice sancțiuni unilaterale și practici de jurisdicție extraterritorială împotriva Rusiei, cum pot China și Rusia să mențină un ritm constant în dezvoltarea cooperării economice bilaterale?

Feng Shaolei: Potrivit datelor publicate de Administrația Generală a Vămilor din China la 14 aprilie, volumul comerțului bilateral sino-rus în primul trimestru din 2025 a scăzut cu 6,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 53,2 miliarde USD. Este evident că sancțiunile și măsurile de jurisdicție extraterritorială aplicate de Occident, precum și condițiile impuse de război, au avut un impact asupra cooperării economice bilaterale. Probleme precum blocajele logistice și dificultățile în decontări au afectat funcționarea normală a schimburilor comerciale.

Cu toate acestea, după cum a subliniat ambasadorul Chinei la Moscova, Zhang Hanhui, încrederea politică reciprocă dintre cele două țări continuă să se consolideze, iar cooperarea economică se aprofundează constant, semn că motorul intern al parteneriatului strategic sino-rus rămâne solid și rezilient. Fiind două mari puteri vecine, cu o graniță comună extinsă, desfășurarea comerțului direct între ele este dificil de blocat, indiferent de natura sau amploarea sancțiunilor impuse de statele occidentale.

Andrei Kortunov: Poate fi modificat actualul model al relațiilor economice dintre Rusia și China? Dincolo de necesara diversificare, se conturează trei direcții cu potențial de dezvoltare. Prima vizează tranziția de la un comerț de bază la o cooperare industrială aprofundată, fundamentată pe lanțuri comune de producție și tehnologie. A doua direcție vizează creșterea contribuției sectorului serviciilor precum informațiile, finanțele, educația, sănătatea, transportul, turismul sau construcțiile, în volumul total al schimburilor bilaterale. A treia direcție are în vedere stimularea participării active a  întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), un domeniu în care Rusia înregistrează un decalaj semnificativ față de China. În timp ce în China IMM-urile contribuie cu aproximativ 60% la PIB, în Rusia această proporție nu depășește 20%.

The Paper: În structura actuală a comerțului bilateral, sectoarele energiei, agriculturii și industriilor conexe dețin în continuare o pondere semnificativă. Cum ar trebui să se repoziționeze China și Rusia pentru a diversifica structura comerțului bilateral? Cum pot fi extinse colaborările în domenii precum dezvoltarea rutei arctice, resursele de tip pământuri rare, inovația tehnologică și economia verde?

Feng Shaolei: Vă voi oferi trei exemple. În primul rând, în perioada pandemiei și în contextul sancțiunilor occidentale impuse Rusiei, mărcile auto chineze au deținut o poziție dominantă pe piața rusă. Însă, odată cu posibila relaxare treptată a acestor sancțiuni, mărcile occidentale încep să revină pe piața rusă, iar mărcile auto naționale vor beneficia, fără îndoială, de măsuri de protecție și sprijin. În acest context, este absolut necesară o regândire strategică și o reașezare a lanțului industrial chinez în Rusia, pentru a face față noilor condiții de concurență și colaborare. Camera de Comerț Generală a Chinei în Rusia a organizat, în acest sens, Forumul de cooperare în industria auto și a echipamentelor de inginerie între China și Rusia, cu scopul de a consolida dialogul dintre autoritățile competente și companiile auto din cele două țări. Acest demers a ajutat producătorii chinezi să își ajusteze strategiile în mod eficient, în funcție de schimbările din piața rusă. Evenimentul a facilitat o mai bună înțelegere reciprocă a strategiilor de dezvoltare și a schimbărilor din mediul de piață, având un rol esențial în sprijinirea companiilor chineze pentru ajustarea în timp util a propriilor strategii. Aceasta demonstrează că, într-un mediu de piață extrem de volatil, intervenția umană proactivă și o planificare strategică riguroasă pot optimiza structura prezenței companiilor auto chineze pe piața rusă, generând noi oportunități de creștere.

În al doilea rând, dezvoltarea și deschiderea rutei navigabile din Nord nu reprezintă doar o dimensiune a cooperării sino-ruse, ci și o oportunitate strategică majoră pentru extinderea coridoarelor comerciale pe continentul eurasiatic. Un reprezentant al Districtului Federal de Nord-Vest al Rusiei publica recent un articol în presa chineză, intitulat: „Doar printr-un efort comun chino-rus, Arctica poate cunoaște un sezon de vârf”. Acest lucru reflectă speranțele mari pe care partea rusă le acordă cooperării cu partenerii chinezi.

În al treilea rând, în cadrul recentului seminar privind cooperarea economică chino-rusă organizat de instituția noastră, experți din sectorul telecomunicațiilor au subliniat că un element esențial pentru dezvoltarea industriei de profil din ambele țări îl reprezintă furnizarea stabilă de energie electrică, asigurată pe baza resurselor energetice abundente ale Rusiei. Din această perspectivă, se conturează perspective extrem de promițătoare pentru cooperarea sino-rusă în domeniul industriilor de înaltă tehnologie.

Andrei Kortunov: Dacă analizăm perspectivele pe termen lung ale cooperării economice chino-ruse, este esențial să luăm în considerare impactul tot mai profund al cele de-a patra revoluții industriale asupra economiei și comerțului mondial.

În următorii ani, dezvoltarea roboților avansați și a inteligenței artificiale va reduce dependența de forța de muncă ieftină și va încuraja relocalizarea industriei manufacturiere în statele dezvoltate. Producția localizată, precum tehnologiile de imprimare 3D, va diminua nevoia de importuri pentru anumite categorii de bunuri. De asemenea, Internetul Lucrurilor (IoT) va revoluționa logistica, oferind monitorizare în timp real și optimizând lanțurile de aprovizionare.

În acest context, China și Rusia vor trebui să abordeze în comun provocări majore legate de localizarea datelor, impozitarea digitală, protecția proprietății intelectuale și securitatea cibernetică. Coordonarea reglementărilor privind comerțul digital și gestionarea riscurilor de securitate cibernetică vor fi esențiale pentru consolidarea viitoarei cooperări economice bilaterale.

Rusia și China se confruntă cu multiple provocări în domenii precum localizarea datelor, taxarea economiei digitale și protejarea proprietății intelectuale. Coordonarea reglementărilor privind comerțul digital și gestionarea riscurilor de securitate cibernetică sunt esențiale pentru consolidarea cooperării economice bilaterale.

Consolidarea cooperării și coordonării pentru promovarea unui nou model de multilateralism

The Paper: Cum poate fi îmbunătățită conectarea inițiativei chineze „Centura și Drumul” cu Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) condusă de Rusia, astfel încât să aducă beneficii concrete statelor din Asia Centrală și Europa de Est?

Feng Shaolei: În primul rând, conectarea inițiativei „Centura și Drumul” cu Uniunea Economică Eurasiatică are deja o bază juridică solidă, stabilită încă din urmă cu șase-șapte ani. La acel moment, China și Rusia au convenit să promoveze cooperarea între întreprinderile celor două țări pe baza principiilor reglementărilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). În contextul actual, este necesar ca, pornind de la această bază convenită, să se aprofundeze în continuare consensul bilateral, adaptat noilor condiții geopolitice și economice.

În al doilea rând, deși relațiile actuale dintre Rusia și Uniunea Europeană rămân sensibile, inițiativa Rusiei din 2016 privind crearea unui „Parteneriat Mare Eurasiatic”, construit pe baza Uniunii Economice Eurasiatice, a avut în vedere atragerea partenerilor europeni în procesul de conectare dintre inițiativa „Centura și Drumul” și UEEA. În paralel, Uniunea Europeană a analizat, la rândul său, posibilitatea de a sprijini dezvoltarea economică a Asiei Centrale prin implicarea instituțiilor sale financiare și printr-o cooperare multilaterală care să beneficieze de garanții economice din partea Chinei. După pandemie și conflictul ruso-ucrainean, deși contextul geopolitic s-a schimbat radical față de perioada anterioară, redresarea treptată a relațiilor economice dintre China și Uniunea Europeană ridică întrebarea dacă nu cumva ar putea apărea o nouă formă de interacțiune între China, Rusia, UE și Asia Centrală.

În al treilea rând, încă dinainte de izbucnirea pandemiei și a conflictului ruso-ucrainean, China, Rusia și partenerii din Asia Centrală explorau activ noi modele și direcții de cooperare multilaterală. Un exemplu notabil în acest sens îl reprezintă declarația fostului secretar general al Organizației de Cooperare de la Shanghai, domnul Alimov, care mi-a mărturisit că președintele Putin susține în mod ferm avansarea proiectului feroviar China-Kîrgîzstan-Uzbekistan.

Deși implementarea acestui proiect va întâmpina inevitabil dificultăți, progresul său va aduce cu siguranță beneficii semnificative infrastructurii de transport din întreaga regiune eurasiatică, nu doar pe axa nord-sud, ci și pe direcția est-vest. Este un exemplu extrem de valoros de cooperare multilaterală între China, Rusia și țările din Asia Centrală, care merită urmărit cu atenție.

Andrei Kortunov: De peste un deceniu, China și Rusia analizează cele mai bune modalități de a-și conecta proiectele regionale, însă numeroase aspecte tehnice și de implementare rămân nerezolvate. Țările din Asia Centrală și Europa Centrală și de Est privesc China ca pe o oportunitate economică uriașă, dar, în același timp, nu este exclus ca ele să manifeste rezerve față de dimensiunea și influența economică tot mai mare a Chinei.

Pe de altă parte, cooperarea cu Rusia are, pentru aceste state, o semnificație strategică semnificativă. Multe dintre ele preferă, astfel, să păstreze un echilibru în  relațiile economice atât cu China, cât și cu Rusia. În opinia mea, atâta timp cât relația dintre cele două mari puteri nu capătă în această regiune un caracter de rivalitate geopolitică, un anumit nivel de competiție economică între companiile chineze și ruse, în Asia Centrală sau în Caucazul de Sud, este firesc și acceptabil. Sunt încrezător că, având în vedere nivelul ridicat de încredere reciprocă dintre liderii politici ai celor două țări, China și Rusia vor reuși să evite orice formă de confruntare geopolitică în aceste zone.

Sursa: aici

Paula Toma este Director executiv al Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița”.