Estul Europei se teme de trădarea lui Trump
0Țările din centrul și sud-estul Europei sunt șocate de afirmațiile lui Trump despre Ucraina. Ele se tem că vor fi date pe mâna Rusiei. România vorbește chiar de o "nouă Yalta".
Amocurile verbale ale președintelui american Donald Trump și defaimările sale la adresa Ucrainei și a președintelui Volodimir Zelenski i-au șocat mai ales pe cetățenii ucraineni. Dar și țările din centrul și sud-estul Europei se tem că vor fi date din nou pe mâna Rusiei.
Aproape toate națiunile și popoarele din această regiune, inclusiv Ucraina, au avut mult de suferit de pe urma politicii imperialiste rusești, în perioada Imperiului Rus și ulterior a Uniunii Sovietice - o traumă veche de secole, neînțeleasă nici până în ziua de azi de Europa de Vest.
Trădarea Ucrainei de către Trump a generat acum în regiune cea mai gravă criză de încredere din anii 1980 încoace. Atunci, nu se știa cum va reacționa URSS la mișcările de eliberare și independență din țările sud-est europene. De la sfârșitul anilor 1990, SUA sunt în cadrul NATO cel mai important garant al securității în Europa Centrală și de Sud-Est. Acum, țările din zonă, la fel ca Ucraina, se tem că vor fi lăsate singure.
Gradul de alarmă cel mai ridicat se înregistrează în rândul conducerii politice din România. Șeful administrației prezidențiale, Cristian Diaconescu, acuză Rusia că ar fi propus delegației americane la negocierile la nivel de miniștrii de Externe din Arabia Saudită o "nouă Yalta" și retragerea trupelor americane din România.
Intelectuali români de seamă, printre care politologul Vladimir Tismăneanu, descriu reuniunea de la Riad drept "trădare" a Ucrainei și a valorilor occidentale și un "nou München". La acordul de la München din 30 septembrie 1938, Reich-ul german, Franța, Italia și Marea Britanie au decis, fără implicarea Cehoslovaciei, alipirea la Germania nazistă a regiunii Sudete din Cehoslovacia.
Musk îi sprijină pe extremiștii de dreapta români
Reacțiile sunt de înțeles: ca și în cazul Ucrainei, administrația americană acuză România că nu ar fi o țară democratică. Concret, vicepreședintele american J.D. Vance a reproșat României la recenta Conferință de Securitate de la München că nu ar fi procedat democratic prin anularea alegerilor prezidențiale.
Miliardarul Elon Musk, foarte apropiat de Trump, îl sprijină chiar pe candidatul pro-rus și extremist de dreapta Călin Georgescu, care s-a pronunțat pentru o împărțire a Ucrainei între Rusia, Ungaria și România.
Georgescu a câștigat în noiembrie 2024 primul tur al alegerilor prezidențiale, dar scrutinul a fost anulat din cauza finanțării ilegale a campaniei lui Georgescu și a unei suspectate implicări a Rusiei în favoarea acestuia. Pentru prima acuzație există dovezi, pentru a doua nu. Musk l-a lăudat pe Georgescu marți 18.02.2025 pe platforma sa X cu cuvintele: "România își câștigă propria suveranitate!"
"Suveraniștii" împotriva dreptului de apărare a țării
România este cel mai important punct de sprijin pentru trupele americane și NATO în Europa de Sud-Est și găzduiește pe teritoriul ei cel mai important scut anti-rachetă din regiune. Pe de altă parte, România și țara vecină Republica Moldova sunt direct afectate militar de războiul rusesc din Ucraina. Pe teritoriile român și moldovean se prăbușesc sau explodează frecvent drone rusești iar rachetele rusești violează regulat spațiile aeriene ale celor două state.
România a adoptat miercuri 19.02.2025 o lege care permite doborârea acestor drone. Cele trei partide extremiste de dreapta din Parlamentul de la București, care preferă în propaganda lor apelativul de apărători ai "suveranității naționale", au votat împotriva legii.
Președintele interimar Ilie Bolojan și premierul Marcel Ciolacu au reacționat cu reținere, dar Bolojan leagă destinul Romniei de cel al Ucrainei: "Securitatea Ucrainei este și securitatea Europei și a României", a spus Bolojan. "Suntem de partea Ucrainei nu doar din motive umanitare, ci și pentru că este în interesul strategic al țării noastre."
Mesaje dramatice ale lui Tusk
Și liderii altor țări din regiune au reacționat cu mesaje clare de solidaritate cu Ucraina. Premierul polonez Donald Tusk scrie aproape zilnic apeluri dramatice pe X.
Negocierile lui Trump cu Rusia le-a comentat astfel: "O capitulare impusă a Ucrainei ar însemna capitularea întregii comunități occidentale."
Pe marginea Conferinței de Securitate de la München, el a postat: "Ca turist îmi place orașul. Ca istoric și politician însă, pot spune azi doar: MÜNCHEN. NICIODATĂ. DIN NOU." Și a amintit că îndemnul Papei Ioan Paul al Doilea - "Nu vă temeți!" - a fost o "încurajare pentru Polonia în lupta împotriva dominației rusești".
Președintele ceh Petr Pavel a scris miercuri pe X că a-l numi dictator pe președintele ucrainean necesită "o doză serioasă de cinism". Președintele Lituaniei Gitanas Nauseda a cerut de asemenea pe X: "Trebuie să acționăm acum pentru a ajuta Ucraina și să consolidăm securitatea Europei. Nu mai e vreme de pierdut - e timpul acțiunii."
Nauseda a prezentat un plan în șase puncte care ar trebui să fie de folos la întărirea capacității europene de apărare și securitate și la sprijinirea Ucrainei. Planul prevede, între altele, investiții în industria de apărare a Ucrainei și sancțiuni consecvente împotriva Rusiei. Și alte țări solicită mai multe investiții într-o apărare europeană comună.
Trei țări împotriva sprijinului pentru Ucraina
Altfel arată lucrurile în Bulgaria, Slovacia și Ungaria. În Bulgaria, Rumen Radev este un președinte pro-rus, care nu este atât de prietenos cu Kremlinul ca premierul ungar Viktor Orban, dar care neagă amploarea agresiunii rusești din Ucraina și refuză ajutarea Ucrainei.
Radev a salutat cu reținere "inițiativa de pace" a lui Trump și a cerut guvernului și parlamentului de la Sofia să adopte decizii împotriva trimiterii de soldați bulgari în Ucraina - un subiect care nu este concret pe agendă în prezent nici în Bulgaria, nici în UE.
Până acum, guvernele bulgare au tot ajutat militar Ucraina. Nu se știe încă poziția pe care o va adopta noua coaliție de guvernare, deoarece două din cele trei partide din coaliție sunt pro-ruse și izolaționiste.
În cazurile Slovaciei și Ungariei, este clar că nu sprijină nici inițiative de solidaritate cu Ucraina, nici o îmbunătățire a apărării comune europene. Premierul slovac Robert Fico a spus fără vreun dubiu că țara sa nu are ce să caute la summituri precum cel recent de la Paris. Acolo s-ar întâlni "prietenii războiului", a declarat Fico, iar "noi nu avem nimic de-a face cu ei".