Candidaţii de la 22 de facultăţi de Drept au picat la Magistratură

Cei mai mulţi candidaţi admişi provin de la Universitatea Bucureşti, însă ei reprezintă doar 1,36% din totalul celor înscrişi în concurs Lipsa de judecători şi procurori este pusă

Cei mai mulţi candidaţi admişi provin de la Universitatea Bucureşti, însă ei reprezintă doar 1,36% din totalul celor înscrişi în concurs

Lipsa de judecători şi procurori este pusă deseori pe seama legislaţiei instabile. În realitate, pregătirea absolvenţilor de Drept ridică multe semne de întrebare, ajungându-se ca, din mii de candidaţi înscrişi la examenele Institutului Naţional al Magistraturii, să promoveze mai puţin de 10%.

În România sunt acreditate sau autorizate provizoriu 26 de facultăţi de Drept. Astfel că, anual, aproape 10.000 de studenţi termină studii juridice, din care doar puţin peste 100 fac faţă examenelor de la INM.

Analiza comparativă propusă de "Adevărul" vine în urma rezultatelor examenului de admitere, desfăşurat, în această toamnă, la Institutul Naţional al Magistraturii. La examen s-au înscris peste 2.500 de absolvenţi de Drept, licenţiaţi în 51 de universităţi particulare şi de stat din toată ţara.

Ei "s-au bătut" pentru 240 de locuri: 100 pentru funcţia de judecător şi alte 140 pentru funcţia de procuror. Doar 176 de candidaţi au reuşit să rezolve proba eliminatorie, constând într-o grilă de 100 de întrebări din drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal. Doi dintre candidaţii admişi nu au trecut testul de verificare al raţionamentului logic.

Bucureştiul, Craiova şi Iaşiul - în top

Primele trei universităţi de la care absolvenţii de Drept au intrat în anul 2007 la INM sunt Universitatea Bucureşti (34 auditori din 247 de licenţiaţi/candidaţi), Universitatea "Nicolae Titulescu" Craiova (34 din 254) şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi (25 din 257), iar Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca (14 din 131).

La capătul opus, se situează Universitatea Ecologică Bucureşti (0 din 59), Universitatea "George Bariţiu" Braşov (0 din 38), Universitatea Danubius Galaţi (0 din 37). În total, 22 de universităţi "se mândresc" cu faptul că niciunul dintre candidaţii licenţiaţi nu a intrat anul acesta la INM.

Fetele, mai pregătite decât băieţii

Din statisticile pe anii trecuţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, ponderea candidaţilor - fete admise în magistratură este aproape dublu decât al băieţilor. Spre exemplu, în 2005, la INM, din cei 180 de candidaţi admişi, 118 au fost femei, reprezentând un procent de 66%, şi doar 62 de bărbaţi, reprezentând un procent de 34%.

Nici anul acesta admiterea la INM nu a fost lipsită de scandaluri. Astfel că mai multe întrebări din grilele de examen au fost anulate după ce s-a constatat gradul de dificultate foarte ridicat. Conform preşedintelui Asociaţiei Magistraţilor din România, Viorica Costiniu, un examen ar trebui să aibă în vedere pregătirea medie. Costiniu ne-a declarat că este de preferat să intre în Magistratură numai persoane cu o pregătire temeinică.

Ea a arătat că, în multe ţări europene, judecătorii şi procurorii au cel puţin 35 de ani, după o experienţă de 10-15 ani de practică în avocatură sau consilieri juridici. Astfel, se poate vorbi de o conduită academică, iar magistraţii ar trebui să aibă calităţi umane şi profesionale deosebite, astfel încât să impună respect imediat ce intră într-o instanţă.

Costiniu a mai explicat că în România există judecători de Curte de Apel care nu au nici 30 de ani, astfel încât ajung ca persoanele inculpate să le ia peste picior.

În ceea ce priveşte pregătirea profesională în domeniul Dreptului, Viorica Costiniu apreciază că aceasta este destul de slabă la marea majoritate a facultăţilor, una dintre cauze fiind lipsa cadrelor didactice. "Generaţiile de absolvenţi de Drept sunt tot mai numeroase, iar calitatea învăţământului în mod cert lasă de dorit. Categoric, o primă cauză se află în deficienţa modului de pregătire", conchide preşedintele AMR.