Harta mortalităţii infantile în România. Judeţele în care mor cei mai mulţi copii sub un an

FOTO Adevarul

Botoşani, Călăraşi, Caraş-Severin şi Sălaj sunt judeţele în care copiii sub un an mor pe capete. Concluzia se desprinde din cele mai recente statistici furnizate de organizaţia Salvaţi Copiii, care arată că rata mortalităţii infantile este de două ori mai mare în România decât în Uniunea Europeană.

„Guvernanţilor nu le pasă de viitorul acestei ţări”, atrag atenţia cei din sistem, care arată cu degetul spre autorităţile de la noi din ţară pe motiv că nu investesc suficienţi bani în aparatură iar maternităţile din ţară sunt lăsate în paragină. 

Doar în Botoşani, la o mie de copii născuţi, 13 îşi pierd viaţa. Pe locul doi în top se află judeţul Călăraşi, unde 12 copii îşi pierd viaţa în primul an de viaţă. Nici judeţul Caraş-Severin nu face excepţie, fiind pe locul trei în clasamentul judeţelor în care bebeluşii nu reuşesc să împlinească vârsta de un an. Topul întocmit de organizaţia Salvaţi Copiii plasează pe locurile următoare judeţele Sălaj şi Vrancea, unde mortalitatea infantilă se menţine la cote alarmante. 

Naşterile premature, cauză a mortalităţii infantile

La pol opus se găsesc judeţul Cluj şi municipiul Bucureşti, cu o rată a mortalităţii infantile de 4,8 la mia de copii născuţi vii. Totuşi, media naţională a ratei mortalităţii infantile a fost, în 2017, de 7,2 decese la mia de copii născuţi vii, cauza principală fiind naşterile premature.

„Rata mortalităţii infantile este un bun criteriu pentru a vedea nu doar distanţa enormă dintre România şi statele mai dezvoltate din Uniunea Europeană, ci şi clivajele care există în ţară. Sunt judeţe unde rata mortalităţii infantile este de două ori mai mare decât cea a marilor oraşe, unde există maternităţi de gradul III, dotate cu aparatură medicală performantă. Aici ajung însă nou-născuţi prin transfer, din întreaga ţară, ceea ce duce la o problemă a supra-aglomerării, a insuficienţei incubatoarelor. Este nevoie de o investiţie constantă şi consistentă în maternităţi”, spune Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al organizaţiei Salvaţi Copii.

Unde duce lipsa educaţiei sanitare 

Concret, harta mortalităţii infantile din România evidenţiază că există diferenţe majore între judeţele vulnerabile din punct de vedere socio-economic şi judeţele care au un grad mai ridicat de dezvoltare, respectiv un sistem medical mai bine dezvoltat. 

„Datele sunt explicabile deoarece Botoşani, Călăraşi, Caraş-Severin se numără printre judeţele cele mai sărace, unde nu prea există educaţie sanitară, oamenii nu au acces la apă, la asistenţă medicală primară şi de aici apar o serie întreagă de consecinţe negative. Sunt judeţele în care avem baroni locali, în schimb populaţia de acolo trăieşte într-o sărăcie lucie. Copiii merg la culcare seara flămânzi. Ce să mai vorbim de situaţii de boală în condiţiile în care părinţii nu au o cană cu apă în casă. Oamenii nu au bani să meargă cu copiii la investigaţii. Aceasta e situaţia tristă din România de astăzi”, a declarat, pentru „Adevărul”, Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România.  

Potrivit acestuia, ţara noastră nu reuşeşte să răspundă nevoilor de îngrijire neonatală.

Fără incubatoare standard pentru nou-născuţi

De pildă, deşi necesarul ar fi de 600 de locuri în terapia intensivă neonatală, sunt asigurate doar 300 de astfel de locuri, adică jumătate din necesar. Nici în privinţa maternităţilor, România nu stă foarte bine. 

Mai exact, în toată ţara există doar 23 de maternităţi de nivel III, adică instituţii medicale care să aibă cele mai înalte dotări. Şi dintre acestea, nouă sunt în Bucureşti. În ceea ce priveşte maternităţile din oraşele mici, acestea sunt lăsate în voia sorţii: 13% din maternităţile de nivel I nu au niciun incubator standard pentru nou-născuţii prematuri, 56% din maternităţile de nivel II nu au ventilator pentru suport respirator şi 14% din maternităţile de nivel III au o singură masă de reanimare pentru copii.

„Ultimul proiect naţional de dotare a maternităţilor şi secţiilor de terapie intensivă neonatală datează de mai bine de zece ani, din 2007, vreme în care unele aparate sunt deja defecte şi nu mai pot fi folosite”,  a conchis Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al Salvaţi Copiii.