A doua şansă pentru tinerii şi bătrânii romi din comuna Toflea: din nou elevi la 25 şi la 54 de ani

Copii bursieri în programul Şcoala de vară de la ţară. FOTO. Fundaţia Toflea

De mai bine de 10 ani, Fundaţia Toflea ajută, prin programe educative, sociale şi culturale, sute de tineri defavorizaţi, în speciali romi, să nu-şi abandoneze şi să-şi termine studiile. Tineri de 25 de ani, oameni bătrâni, cu nepoţi acasă, se întorc la şcoală şi învaţă. din nou, să scrie şi să citească.

În fiecare sâmbătă, sălile de clasă de la Şcoala nr. 1 din comuna Brăhăşeşti, judeţul Galaţi, se umplu de sute de „elevi“. Oameni, cu vârste de 12, 25 sau 54 de ani învaţă să scrie şi să citească de la profesori ai Liceului Tehnologic „Anghel Saligny“ din Galaţi, care vin în Brăhăşeşti şi în Toflea, comuna alăturată, pentru a ţine cursuri de câte cinci ore, cu elevii romi, majoritatea trecuţi de adolescenţă. Prin programul „Şansa a doua“ al Fundaţiei Toflea din judeţul Galaţi, care a debutat, mai întâi, cu doi cursanţi şi a ajuns la apoape 350 de persoane înscrise, comunitatea de romi din zonă are parte de îndrumare pentru o ceva care n-ar trebui considerat o aspiraţie: să-şi încheie studiile.

Iar dacă în 2004, de când fundaţia şi-a început activitatea, în comunitatea de romi din Toflea, rata de abandon şcolar după terminarea clasei a IV-a era de 60%, iar după terminarea clasei a VIII-a era de 95%, potrivit datelor furnizate de fundaţie, astăzi, cifrele sunt mai îmbucurătoare: prin implicarea în astfel de proiecte, rata abandonului a ajuns la 0% la finalizarea clasei a VIII-a, iar peste 70% din ei îşi termină studiile superioare.

Programe educaţionale şi de mentorat pentru elevii romi

De mai bine de zece ani, Fundaţia Toflea, o organizaţie non-guvernamentală, are în portofoliu programe pentru comunităţile rome din judeţul Galaţi, dar şi în câteva centre din Bucureşti, pentru oamenii necăjiţi, discriminaţi şi copii porniţi cu puţine şanse în viaţă. Iniţiativa omului de afaceri Gruia Stoica, preşedintele Fundaţiei, care şi-a dorit un „plan de salvare al comunităţii de romi“ a avut, asemenea unor start-up-uri de succes, doi piloni: educaţie şi mentorat de carieră aşa încât readucerea înapoi la şcoală a celor care şi-au abandonat studiile, dar şi susţinerea, prin burse, a celor care, din cauza lipsurilor de aasă, abandonau mai devreme orele de curs să fie obiectivele principale.

Din nou la şcolă: în clasa a V-a, la 54 de ani

Irina Alexe a trebuit să abandoneze şcoala când era în clasa a opta, pentru că părinţii nu au mai putut să o susţină financiar pentru a merge la liceu, în oraş. I-au spus, de asemenea, că este prea mare ca să mai meargă la şcoală şi că e mai bine să o ţină departe de băieţi. Gheorghe Gheorghiu are 23 de ani şi a ales singur să renunţe la învăţătură şi să deprindă „şcoala vieţii”. Anturajul l-a împins însă să facă lucruri regretabile. Ajunsese un „golan“, aşa cum el se numea. Astăzi, şi Irina şi Gherorghe s-au reîntors la şcoală şi se pregătesc pentru admiterea la facultate. Educaţia le-a schimbat viaţa oamenilor din Toflea. Parcă ne-am născut din nou, avem aripi. Avem altă mentalitate, ne-am găsit locuri de muncă, lumea ne respectă“, crede Gheorghe Gheorghiţă care se pregăteşte de admiterea la Facultatea de Teologie.

Convins de voluntarii Fundaţiei şi împins de o ambiţie puternică – aceea de a reveni la şcoală în clasa V-a la vârsta de 54 de ani -, Ionel Stoica prinde din urmă valul modernizării. „La vârsta mea, nu mai aşteptam nimic de la viaţă. Până când m-am înscris din nou la şcoală. Acum pot să citesc bine, am învăţat să navighez pe internet si îmi place să urmăresc documentare istorice“, spune mândru Stoica.

Pentru Ion Gheorghiu, viaţa a căpătat un nou sens aproape de 60 de ani. De când este înscris în program, a devenit, la cei 59 de ani, un voluntar foarte implicat şi activ. „Mi-am dat seama ce şansă uriaşă am ratat eu când am renunţat la şcoală. Am avut parte doar de muncă grea şi amărăciune. Le povestesc copiilor prin câte am trecut eu, ca să nu facă aceleaşi greşeli. Vreau să îi văd oameni la casele lor, care să trăiască civilizat“, spune Gheorghiu care vrea să fie un model pentru nepoţii lui.

La vârsta mea, nu mai aşteptam nimic de la viaţă. Până când m-am înscris din nou la şcoală. Acum pot să citesc bine, am învăţat să navighez pe internet si îmi place să urmăresc documentare istorice“. Ionel Stoica, elev al Fundaţiei Toflea, 54 de ani

Acum, participanţii programului care au terminat studiile sunt în continuare apropiaţi Fundaţiei. Periodic, împreună cu oameni de succes din mai multe domenii se întâlnesc cu tinerii romi pentru a-i sfătui şi  inspira pe aceştia. „Este foarte important pentru copiii aceştia să cunoască oameni de succes care să-i însufleţească. Ei provin dintr-o lume în care pătrund greu raze de speranţă. Cei mai mulţi dintre tineri nu ştiau ce modele să îşi aleagă pentru că nu avuseseră şansa să vorbească cu un informatician, un manager de companie sau cu un actor spre exemplu. Încercăm să le deschidem perspective de carieră“, spune un fost bursier care acum lucrează ca voluntar al fundaţiei.

Un sfert din romi nu ştiu să scrie sau să citească

În România, cel mai recent document document care încorporează măsuri de integrare a romilor este „Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2011 – 2020“ care prevede alocarea a aproape 100 de milioane de euro.

Potrivit datelor furnizate de Fundaţia Toflea, această strategie se adresează unei populaţii care, la Recensământul din 2011, număra aproximativ 613.000 de românide etnie romă. Pe de altă parte, potrivit estimărilor experţilor, disponibile la nivelul Consiliului Europei, populaţia romă din România număra în 2010 între 1.2 milioane şi 2.5 milioane de oameni, reprezentând o pondere între 6.5 şi 13.5 la sută din populaţia ţării.

Statisticile, dincolo de iniţiativele legilative de a îmbunătăţi viaţa comunităţii rome, sunt sumbre:  aproximativ 40 % din copiii romi sunt malnutriţi şi numai 37 % dintre cei cu vârste între 3 şi 6 ani merg la grădiniţă. La 16 ani, numai 29 % din băieţii romi şi 18 % din fete mai sunt la şcoală, iar un sfert din romi nu ştiu să scrie şi nici să citească.