Imunitatea lui Sebastian Ghiţă: de ce votul secret este un moft parlamentar. „Adevărul“ cere vot cu bile la vedere
0
„Adevărul“ demonstrează de ce votul pentru ridicarea imunităţii parlamentare nu ar trebui să fie secret, în contextul în care Camera Deputaţilor votează miercuri solicitarea DNA de arestare preventivă a lui Sebastian Ghiţă.
În urmă cu două săptămâni, jurnaliştii „Adevărul“ au fost opriţi de conducerea Parlamentului să filmeze votul pentru ridicarea imunităţii deputatului PSD Cristian Rizea, pe motiv că „violăm secretul votului“. Atunci, Rizea a fost salvat de cătuşe prin votul negativ dat de colegii săi, ceea ce a dovedit că, pentru parlamentari, secretul votului înseamnă, de fapt, posibilitatea de a fenta Justiţia.
Miercuri, Camera Deputaţilor va vota o nouă solicitare a procurorilor DNA: cea de reţinere şi arestare preventivă a deputatului Sebastian Ghiţă, unul dintre cei mai influenţi parlamentari PSD în perioada de glorie a lui Victor Ponta. Acum, Ghiţă este deputat neafiliat, dar poziţia de membru în Comisia de control a SRI încă îi oferă pârghii de negociere.
Drept dovadă, reacţia unui lider PSD: „Sincer, va fi un vot foarte greu. Chiar dacă lumea se aşteaptă ca Dragnea să-l înfunde pe Ghiţă, există mulţi colegi care au păstrat o relaţie bună cu Victor Ponta şi care se gândesc că, dacă îl dau pe Ghiţă pe mâna procurorilor, se va ajunge şi la Ponta. Deja presa a scris despre asta. Dacă veniţi iar să filmaţi, va ieşi circ“, spun, mai în glumă, mai în serios, surse din conducerea PSD pentru „Adevărul“. Tocmai pentru a nu mai ieşi circ, nici la votul pentru Ghiţă, nici la orice alt vot pentru ridicarea imunităţii ce va veni, „Adevărul“ susţine o soluţie simplă, transparentă şi constituţională: votul la vedere.
Capriciul parlamentarilor
În acest moment, parlamentarii spun că e dreptul lor să voteze secret solicitările procurorilor de ridicare a imunităţii. „Aşa cere articolul 24, alineatul 4, din Statutul deputaţilor şi senatorilor“, spune liderul deputaţilor PSD, Florin Pâslaru. Într-adevăr, articolul invocat de parlamentarul social-democrat spune: „Camera hotărăşte asupra cererii (de ridicare a imunităţii- n.r.) cu votul secret al majorităţii membrilor săi“. Însă Statutul deputaţilor şi senatorilor, legea în materie de proceduri parlamentare, a fost votat tot de către senatori şi deputaţi. Deci, la fel de uşor, poate fi modificat, în sensul în care articolul 24 , alin. 4 să nu mai conţină obligaţia ca votul să fie secret. „Statutul parlamentarilor are caraceter de lege. Deci aleşii pot modifica acest statut ca pe orice altă lege. Nimic nu-i împiedică din punct de vedere legal. E doar o chestiune de voinţă politică. Dacă parlamentarii vor să modifice legea, o modifică. Nu există temei constituţional pentru votul secret“, spune avocatul Elenina Nicuţ.
„Te joci cu viaţa unui om“
Articolul 72 din Constituţie, referitor la imunitatea parlamentară, spune: „Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor“. Aşadar, nu scrie nicăieri că votul trebuie să fie secret, ci doar că trebuie să existe „încuviinţarea Camerei“, încuviinţare care poate fi dată prin vot la vedere: electronic sau cu mâna ridicată.
De fapt, dacă citim Statutul deputaţilor şi al senatorilor, vedem că parlamentarii au copiat
prevederile din Constituţie referitoare la imunitatea parlamentară, apoi, la articolele următoare, au detaliat paşii procedurali: se specifică faptul că solicitarea vine mai întâi la Biroul Permanent, apoi ajunge la Comisia Juridică, iar raportul dat de parlamentarii jurişti intră în plen, pentru votul final. Aici, aleşii au precizat, cu abilitate, că votul trebuie să fie secret. „Prevederea asta e veche, cred că din anii ’90. Este o cutumă parlamentară care spune că orice vot referitor la persoane să fie secret. Deci când vine vorba de ridicarea imunităţii, e vorba de o persoană, te joci cu viaţa unui om, nu poţi vota la vedere“, povesteşte unul dintre parlamentarii cu vechime, uitând că viaţa unui parlamentar nu poate fi pusă deasupra vieţii unui om de rând. Căci asta fac parlamentarii atunci când îşi salvează colegii de arestare preventivă.
Pentru a fi mai expliciţi, ne întoarcem la cazul Rizea. Deputatul PSD a fost acuzat că a primit şpagă 300.000 de euro. Procurorii au cerut Camerei Deputaţilor să-i ridice imunitatea, astfel încât Rizea să poată fi dus în faţa unui judecător cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Iar judecătorul ar fi decis dacă se impună arestarea sau nu. Nu s-a mai ajuns în această fază, pentru că Rizea a fost apărat de colegi. Dacă oricare dintre noi ar fi acuzat de procurori că a luat şpagă 300.000 de euro, n-ar mai fi nevoie de niciun vot în Parlament, sau în bresla din care facem parte, ci am fi duşi direct în faţa judecătorului. Cum Rizea n-a mai ajuns în faţa instanţei, asta înseamnă că e mai presus de oamenii de rând. După ce a scăpat astfel de arestare, Cristian Rizea şi-a recunoscut integral faptele pentru care este anchetat.
Ce înseamnă, de fapt, imunitatea
Imunitatea parlamentară a fost gândită ca o formă de protecţie a deputaţilor şi senatorilor faţă de posibile răfuieli provocate de rivali. Astfel, imunitatea parlamentară ar trebui să se aplice numai pentru declaraţii şi voturi politice. Altfel spus, aleşii să nu răspundă penal dacă votează sau nu o lege, dacă laudă sau critică un ministru. Imunitatea parlamentară n-ar trebui să fie folosită de aleşi ca plasă de siguranţă pentru acte de corupţie şi, apoi, ca scut împotriva cătuşelor. De altfel, atât Liviu Dragnea, liderul PSD, cât şi copreşedinţii PNL – Alina Gorghiu şi Vasile Blaga – au declarat în repetate rânduri că ar trebui să se renunţe la imunitatea parlamentară. Pentru asta ar trebui modificată Constituţia, însă o variantă mult mai rapidă ar fi modificarea Statutului deputaţilor şi senatorilor, astfel încât solicitările Justiţiei să se voteze la vedere, ca orice proiect de lege. Iar electoratul va vedea, explicit, cum se poziţionează parlamentarii faţă de corupţi.
E doar o chestiune de voinţă politică. Dacă parlamentarii vor să modifice legea, o modifică. Nu există temei constituţional pentru votul secret. Elenina Nicuţ, avocat
Se încarcă comentariile...
