De ce noua lege a partidelor e neconstituţională

Noua lege a partidelor a primit vot final din partea Parlamentului, iar acum aceasta se află pe masa preşedintelui Iohannis pentru promulgare. Centrul pentru Studiul Democraţiei, alături de coaliţia Politica fără Bariere şi de alte ONG-uri, a solicitat azi Preşedintelui României şi Avocatului Poporului să trimită această lege la Curtea Constituţională, din pricina articolului 47.

Vineri vă arătam cum au reuşit parlamentarii români să tranforme legea finanţării dintr-o lege potenţial bună într-una care perpetuează practicile oneroase, generatoare de corupţie, din politica românească, ba chiar creează şi altele noi. 

Tot pe 6 mai a primit vot final la Camera Deputaţilor, cameră decizională, şi legea partidelor, L366/2015. La articolul 18, a fost acceptat principiul înfiinţării mai uşoare a partidelor, cu doar trei membri şi fără a mai exista obligaţia de a avea acoperire naţională. Să nu ne bucurăm prea tare, însă. Această nouă lege are o singură, dar mare problemă, care se regăseşte la articolul 47, alineatul 1, litera b), prin care un partid poate fi radiat dacă „nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţǎ, în douǎ campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale, în minimum 75 de circumscripţii electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidaţi în cel puţin o circumscripţie electorală sau candidaţi în cel puţin 3 circumscripţii electorale, în cazul alegerilor parlamentare”.

Considerăm că acestea sunt restrictive şi anulează aproape în întregime tot ce s-a câştigat prin restul legii. În esenţă, acest articol leagă existenţa partidelor de participarea în alegeri la un nivel cel puţin regional. Deci este eliminat criteriul geografic la înfiinţarea partidelor, dar este reintrodus prin obligarea la participare în alegeri după condiţiile de mai sus.

Centrul pentru Studiul Democraţiei, alături de colegii din coaliţia Politica fără Bariere, APD, Expert Forum, AMPER, IPP, SAR şi Fundaţia pentru o Societate Deschisă, a contribuit la redactarea unui document prin care explicăm de ce considerăm că articolul 47 este neconstituţional şi care sunt efectele negative pe care implementarea lui le-ar produce în practică.

Întreaga noastră argumentaţie poate fi găsită în acest document.

Doar Curtea Constituţională poate lămuri acest aspect, aşa că am înaintat acest document Preşedinţiei şi Avocatului Poporului, două instituţii care pot sesiza Curtea şi pot cere un control de constituţionalitate. Nu ne punem speranţe în Guvern sau membri ai parlamentului, iar ÎCCJ probabil nu are preocupări în acest domeniu. Deocamdată, societatea civilă nu poate sesiza CCR pe cont propriu.

Spre deosebire de legea finanţării, pentru care preşedintele Iohannis a solicitat o dată reexaminarea şi la care îmbunătăţirile au fost minimale, la legea partidelor mai există încă şanse de a produce o lege bună până la capăt.