Curtea Constituţională va dezbate pe 7 noiembrie sesizarea premierului Dăncilă pe tema constituirii completelor de 5 de la Curtea Supremă
0
Curtea Constituţională a României judecă pe 7 noiembrie sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict de natură constituţională între Parlament şi Curtea Supremă, pe tema constituirii completelor de cinci judecători. Pe 5 noiembrie are loc al doilea termen în dosarul „angajărilor fictive” de la Protecţia Copilului Teleorman, dosar aflat în faza de apel.
Părţile implicate în conflictul reclamat au avut termen de trimitere a punctelor de vedere până marţi, 16 octombrie.
Curtea Constituţională a fost sesizată pe 2 octombrie de către premierul Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
"În data de 2 octombrie 2018, Curtea Constituţională a fost sesizată de către prim-ministru cu o 'cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorităţi publice de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare'. Sesizarea constituie obiectul dosarului nr.1417E/2018", informa CCR.
Liviu Dragnea doreşte schimbarea completului care îi judecă apelul
Liderul PSD Liviu Dragnea urmăreşte schimbarea completului de cinci judecători de la Curtea Supremă care va da sentinţa definitivă în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman. În primă instanţă, Dragnea a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, deci miza procesului final este cu atât mai importantă.
Potrivit informaţiilor obţinute de „Adevărul“, Liviu Dragnea s-a plâns apropiaţilor că a picat la un complet de judecată ostil: din cei cinci judecători, trei sunt mai intransigenţi, iar doi au diverse legături cu PSD.„În acest moment, are un complet defavorabil cu certitudine. Dacă se trage din nou la sorţi, poate spera că va nimeri mai bine. Dacă va nimeri la fel de rău, asta-i viaţa“, au susţinut surse din conducerea PSD pentru „Adevărul“.
Ca să nimerească la un nou complet de judecată, Liviu Dragnea trebuie să schimbe Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. Este una dintre cele trei legi ale Justiţiei modificate recent chiar de majoritatea PSD-ALDE în Parlament. În mod ironic, juriştii social-democraţi, în frunte cu Eugen Nicolicea, Şerban Nicolae şi Florin Iordache, deşi au mutilat legea, au omis tocmai articolul care acum l-ar fi ajutat pe şeful lor de partid.
Articolul-problemă
Legea 304/2004, înainte de a fi modificată de PSD în Parlament, spunea că preşedinţii celor două Complete de 5, ca membri de drept, sunt vicepreşedintele Înaltei Curţi şi şeful Secţiei penale, iar ceilalţi opt membri (câte patru pentru fiecare complet) se aleg la începutul fiecărui an prin tragere la sorţi. Noua formă a legii, introdusă de PSD, schimbă un pic algoritmul: nu mai există membri de drept, iar toţi cei zece judecători se aleg, la începutul fiecărui an, prin tragere la sorţi. Numai că noul algoritm impus de PSD a intrat în vigoare la mijlocul anului, în momentul în care legea a fost promulgată de şeful statului, iar juriştii PSD din Comisia Iordache au omis să introducă o normă tranzitorie, care să precizeze ce se întâmplă cu completele formate la începutul anului 2018, după vechea reglementare. În lipsa unei asemenea norme exprese, se aplică un principiu juridic consacrat, cel al continuităţii: completele formate la începutul lui 2018 îşi continuă activitatea până la pronunţarea verdictului, iar noile complete se constituie la începutul anului viitor, aşa cum spune legea în noua ei formă.
În dosarul lui Dragnea, completul s-a format după vechiul algoritm, la începutul anului 2018: Iulian Dragomir, unul dintre vicepreşedinţii Curţii Supreme, a devenit membru de drept al completului, iar ceilalţi patru judecători au fost traşi la sorţi. Surse din conducerea PSD susţin că Dragnea îl consideră ostil pe Iulian Dragomir, judecător care ar putea înclina decisiv balanţa în defavoarea liderului PSD.
Ca să scape de Iulian Dragomir, Dragnea trebuie să modifice încă o dată Legea 304/2004 şi să precizeze clar că noua procedură de alegere a completului de cinci se bazează exclusiv pe tragere la sorţi. Astfel, Iulian Dragomir, ca vicepreşedinte al Curţii Supreme, n-ar mai fi membru de drept în dosarul lui Dragnea. Astfel, liderul PSD ar scăpa de unul dintre magistraţii intransigenţi şi, teoretic, ar avea şansa de a pica la unul favorabil.
Cea mai rapidă metodă de a schimba legea era o ordonanţă de urgenţă, însă ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a refuzat să iniţieze un proiect cu dedicaţie pentru Dragnea, cu toate că liderul PSD l-a ameninţat că-l dă afară din Guvern, după cum susţin surse politice pentru „Adevărul“.
O altă variantă ar fi să modifice legea în Parlament, acolo unde PSD are majoritate, însă procedura e una de durată, iar Dragnea caută o cale cât mai rapidă, căci este presat de timp: procesul său va începe săptămâna viitoare.
Singura soluţie pe care Dragnea o mai are la îndemână este o sesizare la Curtea Constituţională (CCR), pe motiv că Înalta Curte nu pune în aplicare noua formă a Legii 304/2004, aşa cum a fost modificată de Parlament. Adică ar exista un conflict de natură constituţională între Parlament şi ICCJ.
Dragnea: Mi se pare un demers firesc
Sesizarea CCR este o solicitare pe care liderul social-democraţilor a făcut-o în mod repetat. Recent, acesta cataloga drept „un demers firesc” intenţia Guvernului de a sesiza la CCR un conflict între Parlament şi ÎCCJ pentru că nu s-au aplicat modificările aduse Legii nr. 304/2004 cu privire la constituirea şi compunerea unor completuri de judecată de la instanţa supremă.
„Doar am auzit că există această intenţie. Nu ştiu când şi dacă o vor face. Cred că este un demers firesc pe care-l face guvernul. Am auzit cum aţi auzit şi dvs. Şi o să vedem dacă se întâmplă. Nu ştiu pe ce merg, că nu am văzut. Poate merg pe conflict între Parlament şi Înalta Curte, nu ştiu, nu sunt constituţionalist. Am auzit doar că se intenţionează să se facă această acţiune şi cred că ar fi un demers firesc”, declara Liviu Dragnea, duminică, la România TV.
În urmă cu două săptămâni Liviu Dragnea îi acuza pe magistraţii de la Curtea Supremă că nu respectă modificările aduse la Legea 304/2004, promulgată în luna iulie. „Vor să mă bage la puşcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că preşedinţii completelor sunt repartizaţi aleatoriu. ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei”, a declarat liderul PSD.
Toader, decizia Colegiului de conducere a Curţii Supreme poate fi atacată
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara anterior că decizia Colegiului de Conducere al ÎCCJ privind organizarea completelor de cinci judecători poate fi atacată în contencios administrativ sau poate fi sesizată Curtea Constituţională.
"Hotărârea Înaltei Curţi cred eu că poate fi atacă sub două aspecte. (...) Dacă hotărârea Colegiului reprezintă un act administrativ, atunci poate fi atacată la instanţa de Contencios administrativ, de cei interesaţi. Dacă hotărârea Colegiului are semnificaţia unei adăugiri la lege, unei modificări a legii în sensul amânării anumitor prevederi sub aspectul intrării în vigoare, deci dacă privim din această perspectivă, atunci am putea să discutăm posibilitatea sau problema ca Înalta Curte să fi intrat în puterea legiuitorului, să spună că s-a substituit legiuitorului - care a adoptat o lege, bună, rea, şi a venit cu o lege şi a zis că paragraful ăsta se aplică de la anul, atunci cineva ar putea să spună, cei care sunt subiecţi de sesizare a Curţii Constituţionale, din care categoric ministrul Justiţiei nu face parte, ar putea spune că este un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte care, prin Colegiul de Conducere, a amânat momentul intrării în vigoare a unui paragraf, a unui articol din lege şi că Înalta Curte nu poate să adopte acte, măsuri de natura celor care intră în competenţa legiuitorului'', a explicat Toader.
Se încarcă comentariile...
