Armata, în căutare de recruţi voluntari. Cine e vizat şi cum poţi deveni soldat

Ameninţarea Rusiei determină statele NATO să-şi ia măsuri de prevedere. După ce ţările baltice, dar şi Polonia, au anunţat că iau în calcul reintroducerea stagiului militar obligatoriu, România se pregăteşte de o măsură similară: porţile Armatei ar putea fi deschise voluntarilor.

Un proiect de lege iniţiat de deputatul PSD Ninel Peia, susţinut de ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, ar putea fi soluţia pentru rezolvarea problemelor de personal ale Armatei. Potrivit iniţiativei legislative, tinerii ar putea să se înroleze voluntari, pe o perioadă de şase luni. Dacă proiectul se va concretiza într-o lege, prima astfel de recrutare ar urma să se facă în ianuarie 2016. Deocamdată, proiectul se află la Camera Deputaţilor, urmând ca după votare să fie trimis la Senat, care este Cameră decizională.

La scurtă vreme după ce România a intrat în NATO, autorităţile au renunţat la serviciul militar obligatoriu. Astfel, potrivit Legii 395/2005, stagiul militar obligatoriu este suspendat pe timp de pace: ”Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii”.
Concret, voluntarii, bărbaţi şi femei, cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani, care se oferă să fie militari în termen pentru 6 luni, ”se vor prezenta la centrele militare pentru luarea în evidenţă, selecţionare, stabilirea aptitudinilor şi a opţiunilor privind modul de îndeplinire a îndatoririlor militare”.

Soldă şi ”educaţie cetăţenească”

Deşi este vorba de voluntariat, tinerii care vor îmbrăca haina militară nu o vor face pe gratis. Proiectul de lege iniţiat de deputatul PSD Ninel Peia prevede că militarii voluntari vor primi soldă pe timpul stagiului. Şi nu numai atât. ”Voluntarul primeşte instruire militară, formare profesională gratuită şi o educaţie cetăţenească adecvată sarcinilor şi ordinelor ce i se pot încredinţa, pe timp de pace şi în timp de război”, precizează Ninel Peia în expunerea de motive.

Potrivit deputatului, Armata ar avea numai de câştigat dacă legea va fi adoptată: costuri scăzute pentru instruirea şi pregătirea luptătorilor, pe termen lung; crearea unei rezerve pertinente din care se vor selecţiona viitorii militari angajaţi pe bază de contract; instruirea şi reconversia profesională a voluntarilor, cu aplicabilitate în viaţa civilă; educarea mult mai facilă în economie a rezerviştilor; educarea şi formarea voluntarilor prin disciplină şi respect.

Românii vor armată obligatorie

Un sondaj realizat de INSCOP pentru “Adevărul”, la sfârşitul lunii aprilie, arată că românii nu s-ar opune la reintroducerea stagiului militar obligatoriu. Doar 31% dintre respondenţi au răspuns “Nu” la întrebarea “Credeţi că ar trebui reintrodus stagiul militar obligatoriu în România?”, în vreme ce peste 58% ar vrea ca tinerii să facă armata.

Entuziasmul pentru armată este invers proporţional cu nivelul de studii al respondenţilor, dar şi cu veniturile realizate. Românii cu venituri mici, cei fără slujbe sau cei care au terminat doar şcoala primară sunt mult mai dornici să se reintroducă armata obligatorie, la fel şi cei care trăiesc în mediul rural. Pe regiuni, moldovenii sunt cei mai receptivi la ideea reintroducerii stagiului militar obligatoriu - peste 75%, în vreme ce în celelalte regiuni procentul răspunsurilor „Da” variază în jurul a 53-55%.
Barometrul INSCOP – “Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului ”Adevărul”, în perioada 23-30 aprilie 2015, pe un eşantion de 1.085 de persoane, cu vârste de peste 18 ani.

Proiect de voluntariat în armată, abandonat

Nu este prima oară când Armata încearcă să atragă voluntari. Un proiect similar a fost demarat în 2010, dar nu s-a concretizat. După ce au constatat cu îngrijorare că tot mai puţini oameni pot să pună mâna pe armă şi ştiu să o şi folosească, mai-marii Ministerului Apărării au iniţiat un proiect privind mobilizarea unor rezervişti voluntari. Aceştia ar fi urmat să participe la stagii de instrucţie, dar şi la misiuni, pentru care ar fi fost plătiţi.

Iniţiativa se adresa tinerilor, femei şi bărbaţi, între 18 şi 45 de ani, indiferent dacă au făcut sau nu armata. Instrucţia s-ar fi făcut două zile pe lună în weekend şi în alte cinci zile din tot anul. Un sistem similar au şi multe dintre ţările membre NATO.

Voluntarii ar fi putut încheia un contract cu armata pe 3 ani şi ar fi câştigat în jur de 1.000 de lei lunar în perioada în care ar fi făcut instrucţie şi 30%  în rest. Un alt avantaj pentru doritori ar fi fost faptul că şi-ar fi păstrat slujbele, iar dacă armata i-ar fi trimis în vreo misiune nu şi-ar fi pierdut locul de muncă. Proiectul însă nu a fost aprobat.

Milităria, revine în statele foste comuniste şi scandinave

Ţările foste comuniste recurg la recrutări pentru stagiul militar obligatoriu şi voluntariat care să ajute armata în caz de necesitate. Polonezii, balticii şi chiar scandinavii îşi revizuiesc statutul forţelor lor militare, uşor în amorţire după încheierea Războiului Rece.

Armata poloneză, devenită pe deplin profesionistă în 2010, numără aproximativ 100.000 de soldaţi, cărora li se adaugă 20.000 de membri ai Forţelor Naţionale de Rezervă, create după modelul Gărzii Naţionale americane. Exerciţiile obligatorii au fost instituite pentru rezervişti, iar cooperarea între armată şi organizaţiile paramilitare a fost întărită.

Polonia îşi stimulează tinerii să urmeze cariera militară, a sporit numărul exerciţiilor pentru pregătirea rezerviştilor şi a constituit unităţi paramilitare. Armata poloneză caută modalităţi să integreze aceste grupuri de voluntari. Se estimează că circa 10.000 de voluntari polonezi sunt reuniţi în prezent în circa 120 de grupări de voluntari. Ministrul Apărării, Tomasz Siemoniak, i-a asigurat că ministerul pe care-l conduce va plăti solde pentru 2.500 de voluntari ce vor constitui structura de bază a unităţilor locale de autoapărare care vor fi mobilizate în caz se război.

Organizaţii paramilitare, soldaţi de weekend

O situaţie similară se întâlneşte şi în republicile baltice vecine, care sunt foarte preocupate de ce se întâmplă în Ucraina.

Mulţi cetăţeni se antrenează acum în miliţii locale, pregătindu-se voluntar să îşi apere ţara în caz de urgenţă. În Letonia, unde miliţia Zemessardze are aproximativ 8.000 de membri, sondajele arată că 60 la sută din populaţie este pregătită să ridice armele.
În Estonia, 3.000 de militari de profesie sunt susţinuţi de aproximativ 15.000 de membri ai forţelor de apărare Kaitseliit, mai avansaţi decât omologii lor din Polonia. Conduşi de ofiţeri ai armatei, aceşti soldaţi de weekend reprezintă o parte esenţială a apărării naţionale.

Lituania, serviciu militar obligatoriu

Lituania va reintroduce temporar serviciul militar obligatoriu, având în vedere actualul cadru geopolitic, a anunţat preşedinta Dalia Grybauskaite. Recrutarea va fi valabilă pentru o perioadă de cinci ani, informează Reuters.

Îngrijorări privind pregătirea de luptă au apărut şi în Cehia, în timp ce amintirile din perioada invaziei din 1968 sunt încă vii. Autorităţile cehe se gândesc să reintroducă stagiul militar, după zece ani.

Parlamentul Norvegiei a aprobat introducerea încorporării în armată a femeilor. În Suedia şi Finlanda, două ţări membre ale UE vecine cu Rusia, dar având statut neutru, unii oameni politici invocă posibilitatea aderării la Alianţa Nord-Atlantică.