Bucureştiul a fost construit peste 42 de sate

Peste 100 de specialişti în arheologie aeriană prezintă la o conferinţă din Capitală ultimele descoperiri. Miile de imagini realizate de la bordul unui avion îi ajută pe cercetători să studieze cum arătau în trecut zonele peste care acum tronează oraşele aglomerate care se dezvoltă tot mai repede în ultimii ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un drum medieval, o cetate sau un pârâu peste care acum tronează blocuri şi clădiri impunătoare, sunt doar câteva din cercetările făcute de la înălţime de specialiştii în arheologie aeriană.

„Zborul şi realizarea miilor de fotografii din aer este doar o primă etapă a muncii noastre. Acestea sunt apoi analizate foarte atent luni întregi, sunt selectate, se punctează zonele de interes şi se pun cap la cap sub forma unei hărţi a respectivei zone“, a explicat astăzi, cercetătorul englez Chris Musson (74 de ani).

A lucrat pentru Comisia Regală a Monumentelor Istorice din Wales, dar odată cu ieşirea la pensie şi-a continuat pasiunea. De cinci ani vine în România şi a avut ocazia să zboare şi deasupra Bucureştiului, dar a mai fost şi pe deasupra Cehiei, Germaniei, iar în Rusia a avut parte de imagini cu biserici şi sate care l-au impresionat.

La Universitate a fost un pârâu

„Dacă ne referim la Bucureşti, arheologia aeriană poate fi utilă pentru a surprinde ce era în jurul Capitalei înainte ca dezvoltarea oraşului să înghită foste sate, construcţii, cimitire pe care nu le vom mai vedea“, a declarat şi directorul Institutului de Memorie Culturală, Irina Oberländer-Târnoveanu, unul dintre organizatorii Conferinţei Internaţionale de Arheologie Aeriană.

Specialiştilor le sunt utile fotografiile cadastrale realizate cu 30-40 de ani în urmă pentru a le putea suprapune şi a vedea ce a existat sub actualele contrucţii. Cercetătorii spun că arheologia aeriană o completează pe cea terestră şi este folositoare, întrucât de la înălţime se pot vedea siturile care prind contur prin imagini. „Putem analiza cum au fost schimbate cursurile de apă cum este Dâmboviţa sau putem spune că pe la universitate cândva a fost un pârâu numit Bucureştioara“, a mai explicat Irina Oberländer-Târnoveanu.

Capitala a fost construită peste 42 de sate, iar actualele cartiere Fundeni, Colentina şi Berceni erau, de fapt, mici localităţi care cu timpul au fost unite într-un mare oraş. „Şoselele s-au umplut de case, iar oraşul s-a dezvoltat circular înghiţind fostele sate“, a mai afirmat cercetătoarea. Ea a mai spus că după anii 2000 au fost desecretizate fotografii din satelit făcute în scop de spionaj în zona Europei de Est şi care acum sunt foarte utile specialiştilor care pot studia configurarea terenurilor cum ar fi cele de pe Valea Dunării.

Excursie documentară în zona Munteniei

După ce şi-au prezentat ultimele realizări, cei peste 100 de specialişti din 24 de ţări, care participă în aceste zile în Bucureşti la Coferinţa Internaţională de Arheologie Aeriană, vor avea parte şi de o excursie documentară.

Ei vor merge să vadă situri arheologice preistorice și peisaje culturale din sud-vestul Munteniei, vor vizita Muzeul Județean Teleorman din Alexandria și Muzeul Câmpiei Boianului din Drăgănești-Olt, unde se va inaugura Arheo-Parcul, care reconstituie un sat neolitic de acum 5000 de ani.

citeste totul despre: