FOTO Drumeţie de Paşte în Munţii Bucegi: care sunt atracţiile zonei
0
O drumeţie de Paşte în Munţii Bucegi este o variantă minunată, o alternativă la nişte zile sedentare, petrecute pe fotoliu.
Masivul Bucegi - care mai cuprinde Munţii Leaota, Munţii Piatra Craiului şi Culoarul Rucăr-Bran - este un unicat prin fizionomie şi morfologie. Are aspectul unui romb, cu axa orientată spre nord-sud şi cu marginile estice şi vestice mai ridicate, reprezentate de cunoscutele abrupturi dinspre Valea Prahovei şi zona Branului.
Din punct de vedere turistic, Bucegii sunt consideraţi leagănul turismului montan în România. Au un peisaj complex şi beneficiază de un mediu curat. De asemenea, sunt situaţi în cea mai importantă regiune socio-economică a ţării, formată din judeţele Argeş, Braşov, Dâmboviţa, Prahova şi Capitala ţării, Bucureşti.
Înainte de a porni la drum, echipaţi-vă (din nou) maşinile cu cauciucuri de iarnă, pentru că la Padina veţi găsi iarnă în toată regula.
Atracţii turistice în Munţii Bucegi
Dacă alegeţi să vă petreceţi vacanţa de Paşte la peste 1.600 de metri înălţime, cu siguranţă nu vă veţi plictisi. Nu vă aşteptaţi să găsiţi aglomeraţia de pe Valea Prahovei şi nici miile de locuri de cazare, însă, înarmaţi-vă cu multă răbdare să parcurgeţi trasee montane de vis şi să respiraţi aer tare de munte. Dacă ajungeţi în Bucegi trebuie neapărat să intraţi în Peştera Ialomiţei, cel mai vizitat obiectiv turistic din Dâmboviţa.
La doi ani de la reabilitare, Peştera Ialomiţei din Masivul Bucegi, aflat în administrarea Complexului Naţional Muzeal Curtea Domnească din Târgovişte, este vizitat de zeci de mii de turişti. Anterior, Peştera Ialomiţei a beneficiat de un amplu proiect de reabilitare şi modernizare pentru a oferi vizitatorilor condiţii optime de vizitare şi siguranţă. La 25 iulie s-a împlinit un an de la inaugurare.
Peştera are o lungime de circa 1.100 de metri, dintre care 450 sunt accesibili şi amenajaţi pentru vizitare. Intrarea peşterii este orientată spre est, iar gura acesteia, sub formă de semielipsă, are o înălţime de 20 metri şi o lăţime de 16 metri. Temperatura în peşteră oscilează între 4 şi 6 grade Celsius. Umiditatea este destul de mare, între 85 şi 100%.
Fondurile necesare reabilitării au fost accesate de Consiliul Judeţean Dâmboviţa prin programul Operaţional Regional 2007-2013. Valoarea proiectului a fost de 6,4 milioane de lei, din care nerambursabili — 4,6 milioane de lei.
În cadrul proiectului a fost modernizată aleea de acces la peşteră, căile de acces în interior, au fost refăcute instalaţiile electrice şi a fost amenajat un punct de informare turistică. La intrarea în peşteră a fost instalată o scenă pentru oficierea de slujbe sau pentru susţinerea unor concerte.
Peştera Ialomiţei este deschisă de marţi până duminică, între orele 9:00 — 18:00, iar taxa de intrare este 10 lei pentru adulţi, 5 lei pentru copii.
Sfinxul din Munţii Bucegi este un megalit antropomorf situat la peste 2.200 de metri altitudine. Stânca a fost numită aşa după asemănarea sa cu Sfinxul Egiptean, iar formarea sa este pusă pe seama eroziunii eoliene. Internetul este plin, însă, de terorii care mai de care mai fanteziste, care spun că dacii ar fi sculptat megalitul sau că acesta ar fi de origine extraterestră.
Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, ce aparţine administrativ de judeţul Dâmboviţa, măsoară 8 metri în înălţime şi 12 metri în lăţime.
În jurul Sfinxului din Bucegi şi al Babelor s-au născut o mulţime de legende.
Vă propunem unul dintre cele mai frumoase trasee din Munţii Bucegi, de dificultate medie. Este vorba de traseul Cheile Zănoagei – Lacul Scropoasa – Cheile Orzei - Cascada Şapte Izvoare. Este un traseu bine marcat, aşa că nu aveţi cum să vă rătăciţi. Este de preferat, însă, să îl începeţi în prima parte a zilei, pentru a nu veni la locul de cazare pe înserat, întrucât zona este frecventată de urşi.
Cea mai bună variantă de a ajunge la Cheile Zănoagei este DN 71 Târgovişte – Sinaia. Părăsiţi DN 71 şi intraţi pe DJ 713 - Cabana Cuibul Dorului - Şaua Dichiu.
De la Cuibul Dorului faceţi stânga spre platoul Padina, pe drum asfaltat recent şi mergeţi până ajungeţi la Campingul Zănoaga. De la Campingul Zănoaga există indicator Lacul şi Cabana Scropoasa.
Lacul Bolboci, cel mai mare lac din Munţii Bucegi, are o istorie impresionantă, dar puţini ştiu că fundul lacului era, în trecut, zona de întâlnire a ciobanilor. Amenajarea Bolboci - Scropoasa este amplasată pe răul Ialomiţa, într-un peisaj montan feeric, la altitudinea de 1.438 metri, ceea ce îi conferă titlul de barajul situat la cea mai înaltă cotă din ţară.
În urmă cu zeci de ani, când nu exista barajul, ciobanii din zonă se strângeau într-un loc (acoperit acum de apă), unde îşi vindeau produsele.
“Era drumul exact pe firul văii. Căşărie, aşa îi spunea. Acolo se strângeau ciobanii şi aduceau lapte şi brânză. Căbănuţă a fost demontată barna cu barna şi montată chiar în spate la Salvamont. Mai era o clădire de cărămidă pe care au dărâmat-o. În ea stăteau pădurarii”, povesteşte şeful Salvamont Dâmboviţa, Doru Diaconescu.
La suprafaţă a ieşit şi fundaţia unei foste cabane dar şi a unei făbricuţe de caşcaval. Pozele au ajuns rapid pe reţelele de socializare.
Se încarcă comentariile...
