Defrişări ilegale sub umbrela pârtiei de schi de la Molivişu şi donaţii suspecte pentru ştergerea păcatelor proiectului de turism al Argeşului

După izbucnirea scandalului, familia lui Pavel Bârlă, fostul preşedinte al ADI Molivişu, a donat un teren  Comunei Arefu

Tot mai multe ilegalităţi ies la iveală în marele proiect de turism al Argeşului, care rămâne în continuare blocat până la clarificările juridice legate de derularea investiţiei. Garda Forestieră confirmă indicii temeinice că la Molivişu s-au făcut infracţiuni şi contabilizează tăierea ilegală a 9.000 de metri pătraţi de pădure, asta după sesizările care i-au pus pe jar pe doi dintre proprietarii de terenuri de la Arefu.

A-nceput să se îngroaşe gluma la Arefu, după izbucnirea scandalului legat de ilegalităţile comise pe marginea  mega-proiectului de turism al Argeşului: Molivişu. Consiliul Local Arefu s-a trezit cu o intempestivă donaţie efectuată sub pretextul deblocării proiectului. Cadoul a fost făcut imediat după ce actuala conducere a Consiliului Judeţean Argeş a sesizat Garda Forestieră de Mediu cu privire la comiterea unor ilegalităţi în timpul lucrărilor derulate sub mandatul precedentului CJ Argeş şi vine chiar de la fostul viceprimar Pavel Bârlă, ex-preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Molivişu, ale cărui terenuri flanchează, practic, pârtia şi pe care s-au construit stâlpii instalaţiei de schi, dar şi de la un alt proprietar din zonă.

Defrişări şi construcţii ilegale

Că la mijloc nu e lucru curat o confirmă chiar Garda Forestieră de Mediu Ploieşti, care monitorizează arealul forestier din Argeş şi care s-a pus pe controale după ce Consiliul Judeţean Argeş şi-a exprimat suspiciunile vizavi de eşuatul proiect. Verificările, efectuate în perioada 23 martie - 7 aprilie 2017, arată cum s-a făcut jaful forestier în numele staţiunii, între anii 2014-2016.

„Au fost constatate tăieri ilegale de arbori în zona pârtiei Molivişu. A fost afectată o suprafaţă de 9000 mp prin defrişarea vegetaţiei forestiere fără drept (ilegal), decopertarea stratului de pământ de la suprafaţă, terasarea suprafeţei defrişate şi decopertate, realizarea de construcţii ilegale în zonă. Pe această suprafaţă a fost amplasată fundaţia staţiei de plecare a instalaţiei de transport prin cablu şi doi stâlpi ai instalaţiei. Suprafaţa afectată nu face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier naţional a celor 11,4 hectare necesară realizării pârtiei de schi, scoatere care a fost aprobată prin GH448/2014”, se arată într-o adresă a Gărzii Forestiere de Mediu Ploieşti, transmisă CJ Argeş.

Pârtia de schi Molivişu

Title

Mai mult, comisarii Gărzii Forestiere de Mediu Ploieşti au constatat tăieri ilegale de arbori şi ca urmre a lucrărilor efectuate la drumul forestier Dosul Ghiţului/Molivişu, pentru lărgirea acestuia, drum forestier a cărui suprafaţă a fost retrocedată Comunei Arefu, rămas ca mijloc fix în inventarul Ocolului Silvic Vidraru - Direcţia Silvică Argeş.

Două donaţii făcute după izbucnirea scandalului

Întâmplător sau nu, doi dintre stâlpii instalaţiei de schi s-au construit tocmai pe unul dintre terenurile ce aparţin familiei fostului viceprimar al comunei Arefu şi, totodată, fost preşedinte al ADI Moliviş, Pavel Bârlă, mai exact pe o proprietate a fiului său. Ar fi fost şi dificil să fie alttfel, pentru că pârtia este înconjurată, în mare parte, de terenurile familiei fostului edil, care, brusc, la începutul lunii martie, s-a hotărât să doneze comunei Arefu câteva mii de metri pătraţi de teren, astfel încât să deblocheze accesul către pârtie.

„S-a întâmplat imediat după ce noi am sesizat unele suspiciuni legate de acest proiect. Joi am transmis adresa către Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeş, iar duminică după-amiază, am primit pe fax donaţia...”, a precizat preşedintele CJ Argeş, Dan Manu.

Donaţia n-a fost însă o surpriză pentru Consiliul Judeţean Arefu, beneficiarul donaţiei.

„Era singura soluţie pentru deblocarea situaţiei. Neregula a făcut-o fostul preşedinte al ADI Molivişu (nr, Pavel Bârlă), el trebuia să îndrepte cumva eroarea. Mai departe, acolo e o echipă de control, verificările sunt în derulare, au venit comisii peste comisii, ne-au cerut documente, ce se va întâmpla mai departe, nu ştiu”, a explicat actualul primar al comunei Arefu, Gheorghe Stoican.

Când şi cum a ajuns fostul viceprimaru Pavel Bârlă proprietarul terenurilor strategice pentru proiectul Molivişu şi cum s-a ajuns ca pilonii staţiei de schi să fie „plantaţi” chiar pe suprafeţele familei sale sunt alte câteva aspecte pe care urmează să le lămurească organele competente în cadrul anchetei demarate la Molivişu. Una peste alta, donaţia de care a  beneficiat comuna în această conjunctură nu spală nici eventualele păcate ale donatorului, nici pe cele ale fostului Consiliu Local Arefu.

„Donaţiile s-au făcut către Consiliul Local Arefu, cei care au pus în posesie ilegal terenul”, a explicat şi  vicepreşedintele CJ Argeş Ion Mînzînă”.
 
Cealaltă donaţie vine din partea unui om de afaceri bucureştean, care în urma unui schimb efectuat în 2012,  înainte de începerea proiectului, a devenit proprietarul unor terenuri devenite utile accesului spre pârtia Molivişu. Două din suprafeţe, care totalizează aproape peste 5000 de metri pătraţi , evaluate de proprietar la doar 6000 de lei, după cum scrie, negru pe alb, în actul de donaţiue, sunt cadoul făcut de Liviu Dumitrescu autorirăţilor locale de Arefu după izbucnirea scandalului.

Actuala conducerea  CJ Aregeş, cea care a semnalat Gărzii Forestiere de Mediu Ploieşti suspiciunile legate de existenţa unor încălcări ale legii la Molivişu, a cerut explicaţii celor de la care aştepta să se autsezizeze cel puţin în legătură cu tăierile masive de arbori, care, iată, se confirmă a fi ilegale.

„Argeşul are este o suprafaţă de  peste 270 de mii de hectare de pădure. Noi avem pe judeţul Argeş 14 salariaţi, adică un om la 800 de hectare. Structurile silvice de administrare a acelor suprafeţe sunt cele care trebuiau efectiv să semnaleze acele încălcări. Dacă noi am fi avut acţiuni în zonă şi observam lucrul acesta, ne autosesizam şi luam măsuri, altfel, nu aveam de unde să ştim”, a explicat Viorel Mihălcioiu, inspector şef Garda Forestieră Prahova.

Poticnelile proiectului

Proiectul staţiunii Molivişu a demarat în anul 2009, dar a întîmpinat pe parcurs mai multe blocaje, iniţial din cauza procedurilor greoaie pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier, ceea ce a împiedicat defrişarea suprafeţelor. În 2014, un teren în suprafaţã de 11,4 hectare, proprietate a comunei Arefu, situat la 67 km distanţă de Piteşti a fost scos definitiv de Guvern din fondul forestier naţional, cu compensare şi defrişarea vegetaţiei forestiere, pentru realizarea infrastructurii de turism care suna mai mult decât optimistă:  două pârtii de schi, dotate cu echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, instalaţii de transport pe cablu, echipamente de întreţinere şi anexe, o bază de agrement, instalaţie de captare, tratare şi distribuţie apă potabilă, sistem de canalizare, reţea de distribuţie electrică, un observator turistic în masivul Ghiţu-Molivişu, precum şi amenajarea şi valorificarea în scop turistic a Turbăriei Molivişu. Un proiect pentru care Argeşul a accesat o finanţre europeană, pe care pierdut-o însă, pentru că lucrările nu s-au încadrat în termenul fixat - sfârşitul anului 2026, şi pe care CJ Argeş ar vrea să-l continue, însă doar după clarificările juridice referitoare la ilealităţile suspicionate pe marginea lui.