Argeşul, de la poziţia a patra, la poziţia a opta în clasamentul naţional pentru valoarea produsului intern brut

Arpechim, bila neagră a economiei argeşene

Economia Argeşului e în declin. Afirmaţia aparţine preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş, Gheorghe Badea, care repetă că reducerea aversiunii la risc a investitorilor poate fi susţinută şi prin intervenţii la nivel local, în limitele autonomiei locale. Apelul lansat de CCI Argeş se doreşte a fi un semnal de alarmă pentru factorii de decizie vizavi de situaţia economiei locale.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş, Gheorghe Badea consideră că evoluţiile recente din economia argeşeană ridică o serie de semne de întrebare asupra sustenabilităţii pe termen mediu şi lung: 

“În 2013, Argeşul a pierdut poziţia a patra a clasamentului naţional pentru valoarea produsului intern brut şi se situează acum pe poziţia a opta; rata şomajului este în creştere, apropiindu-se de 6%; industria auto – stâlpul economiei locale – are o desfacere anemica pe piata romaneasca, mai ales după introducerea timbrului de mediu, iar investiţiile majore publice şi private sunt aproape absente. Relansarea economică implică, într-o mare măsură, intervenţii la nivel naţional care privesc direct concretizarea Planului naţional de investiţii strategice şi creare de locuri de muncă, asigurarea predctibilităţii în domeniul fiscal, acordarea de facilităţi investitorilor, crearea unui mediu favorabil afacerilor, dezvoltarea infrastructurii sau îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene. În acelaşi timp însă, reducerea aversiunii la risc a investitorilor poate fi susţinută şi prin intervenţii la nivel local, în limitele autonomiei locale.

Gheorghe Badea arată şi ce trebuie făcut pentru atragerea investitorilor în Argeş

“Camera de Comerţ şi Industrie Argeş aduce în atenţia autorităţilor publice locale – comunale, orăşeneşti, municipale, judeţene o serie de măsuri care pot fi avute în vedere pentru dinamizarea economiei, atragerea investitorilor interni şi străini şi asigurarea unor perspective de creştere durabilă, după cum urmează:

1) Acordarea de facilităţi fiscale noilor investitori pe o perioadă de trei ani şi redimensionarea taxelor şi a impozitelor locale (impozite pe clădiri, taxe pe terenuri, autorizaţii de construcţie etc.) la minimul legal; de exemplu, în privinţa impozitelor pe clădiri, Codul fiscal permite marje de 0,25 %– 1,50%;

2) Reducerea taxelor pentru autorizaţiile de construcţie în funcţie de valoarea investiţiei, astfel: 1% - pentru investiţii de până la 2 milioane; 0,75% - pentru investiţii de 2 – 10 milioane; 0,50% - petru investiţii de peste 10 milioane;

3) Calcularea taxelor pentru autorizaţiile de construcţie la valoarea fără TVA; practica curentă – de tip “taxă la taxă” – este ilegală şi contravine Codului fiscal;

4) Eşalonarea plăţilor taxelor pentru autorizaţiile de construcţie (1% pentru construcţii montaj şi 0,5% la locuinţe la valoarea fără TVA) după cum urmează: 25% la depunerea documentelor, 25% la obţinerea utorizaţiei şi 50% la punerea în funcţiune;

5) Prelungirea valabilităţii autorizaţiilor de construcţii pe toată durata necesară execuţiei lucrărilor şi restituirea taxelor încasate în cazul în care nu se emite autorizaţia de construcţie;

6) Simplificarea procesului de obţinere a avizelor pentru utilităţi solicitate prin certificatul de urbanism prin crearea ghişeului unic, care să reducă timpii pierduţi cozi şi între diferite birouri;

7) Eliminarea punctului de vedere al autorităţii de mediu pentru autorizaţiile de desfiinţare, în acord cu prevederile Art. 8 din Legea 50/ 1991;

8) Garantarea stabilităţii fiscale în privinţa impozitelor şi a taxelor locale, pentru a oferi predictibilitate planurilor de afaceri.

Pre;edintele CCI Argeş aminteşte că puterea de decizie aparţine autorităţilor locale care pot activa propriile pârghii de stimulare a investiţiilor. 

“Cu titlu de exemplu, aducem în atenţie cazul Primăriei Municipiului Calafat care, începând cu data de 1 septembrie 2013, a instituit conceptul “taxe locale zero pentru investitori”, astfel încât orice companie care investeşte minimum 20000 de euro pe teritoriul amintit îşi primeşte, în mod indirect, banii înapoi pentru investiţii pe domeniul public care avantajează compania respectivă (de exemplu, drumuri de acces, lucrări de înfrumuseţare, iluminat etc.).

Apelul lansat de Camera de Comerţ şi Industrie Argeş printr-un comunicat postat pe site-ul propriu se doreşte a fi deopotrivă un semnal de alarmă pentru factorii de decizie vizavi de situaţia economiei locale şi un punct de plecare pentru crearea unei strategii coerente de atragere a investitorilor, de care Argeşul are mare nevoie acum, când a intrat pe panta descendentă.