A fost bătălia de la Călugăreni supraevaluată? Explicaţia istoricilor

Mii de otomani au pierit în bătălia de la Călugăreni

Desfăşurată pe 13/23 august 1595, bătălia de la Călugăreni ocupă un loc important în manualele de istorie. La Călugăreni, oastea condusă de Mihai Viteazul a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Paşa, al cărei obiectiv era transformarea Ţării Româneşti în paşalâc. Unii istorici consideră că această bătălie a fost mult supraevaluată. Care este opinia câtorva istorici aflaţi din materialul următor.

După bătălia de la Călugăreni, operaţiunea lui Mihai Viteazul de a opri oastea otomană nu a reuşit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureştiului de către turci şi de retragerea tactică a lui Mihai în munţi. Ulterior, întărit cu o armată mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe otomani, învingându-i decisiv în bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595.

Legat de bătălia de la Călugăreni, în cadrul acesteia s au înfruntat o armată de 16.000 de oameni, cam cât se consideră că numărau efectivele lui Mihai Viteazul, cu o forţă otomană superioară, undeva la peste 40.000 de soldaţi otomani.

”A fost doar un fel de victorie de etapă şi nu o victorie decisivă”

După cum se ştie, bătălia de la Călugăreni a făcut parte dintr-o campanie otomană de proporţii împotriva Ţării Româneşti, campanie derulată timp de două luni, între august şi octombrie 1595. După cum spune istoricul Constantin Smaranda, ”Campania derulată de otomani avea ca scopuri principale înlăturarea lui Mihai Viteazul şi ocuparea Ţării Româneşti. Cele două scopuri ale campaniei nu s au realizat, fiindcă nici domnitorul nu a fost răsturnat de pe tron, nici ţara nu s-a transformat în paşalâc. În opinia mea, bătălia de la Călugăreni a fost în toată această campanie doar un episod a cărui importanţă a fost exacerbată. Ambele părţi au pretins că au câştigat bătălia şi niciuna nu şi-a recunoscut înfrângerea.

Ceea ce nu poate fi însă contestat privind întreaga campanie otomană de la nord de Dunărea de Jos, din august octombrie 1595, este victoria generală creştină, salvarea statutului de autonomie a Ţării Româneşti, menţinerea lui Mihai ca domn şi alungarea turcilor peste fluviu.

După cum opinează profesorul de istorie Claudiu Dumitru, ”deşi Mihai Viteazul a controlat câmpul de luptă în data de 13/23 august 1595, aş considera această victorie mai degrabă una de etapă, ca să folosesc o parafrază din ciclism, şi nu o victorie decisivă. Că a fost o victorie tactică, asta nu pune nimeni la îndoială. În opinia mea, victoria lui Mihai Viteazul de la Călugăreni nu a influenţat soarta campaniei. Mai mult, voievodul Ţării Româneşti a trebuit să se retragă. Motivul pentru care a ales să facă acest gest a fost determinat de faptul că pe câmpul de luptă nu a ajuns la vreme un corp de oaste otomană, care fusese trimis să execute o operaţie de învăluire şi a cărui întârziere a facilitat victoria lui Mihai împotriva corpului principal.

La Călugăreni, Mihai Viteazul nu a nimicit armata otomană. Pentru mine, ca şi pentru alţi istorici, victoria decisivă împotriva otomanilor a fost cea de la Giurgiu, la două luni după bătălia de la Călugăreni. Însă acea victorie a fost din păcate prea puţin mediatizată şi promovată în manualele de istorie.”