FOTO Ce au lăsat în urmă „creştinii” care au profanat o cetate dacică. Templul din Feţele Albe confiscat pentru ritualuri
0Feţele Albe a devenit locul preferat al grupurilor care îi folosesc ruinele templelor ca locuri de ritualuri, incantaţii şi rugăciuni. Turiştii care au vizitat aşezarea antică de lângă Sarmizegetusa Regia în ultimele zile au avut o mulţime de surprize.
Aşezarea antică Feţele Albe se află la mai puţin de patru kilometri de Sarmizegetusa Regia, la circa 40 de minute de mers pe jos, pe o potecă de pădure care porneşte de la şoseaua spre fosta capitală a dacilor. Unii istorici au considerat-o un cartier de lux al Sarmizegetusei unde au funcţionat temple, iar apa era adusă printr-un sistem de conducte.
Din anii 1960, locul ascuns în Munţii Orăştiei nu a mai fost cercetat de arheologi, în schimb, căutătorii de comori şi turiştii au provocat distrugeri iremediabile vestigiilor sale.
În ultimii ani, Feţele Albe a ajuns un sit preferat de grupurile venite din toate colţurile ţării pentru a practica ritualuri dintre cele mai bizare. Amatorii de activităţi ezoterice şi de relaxare, de rugăciuni în grup, de yoga şi diverse forme de meditaţie urcă la Feţele Albe pentru că nu mai sunt lăsaţi să se desfăşoare în Sarmizegetusa Regia.
Campează printre ruinele sale şi împodobesc rămăşiţele fostelor temple cu candele, lumânări şi icoane. Unii chiar fac focul printre monumente, amenajând locul acestuia cu bucăţi din pietrele folosite la construcţiile antice. Alte pietre care au compus vechile temple sunt luate „ca amintire” de vizitatori. Nicio autoritate nu împiedică distrugerile de la Feţele Albe.
Loc de ritualuri, părăsit de autorităţi
Turiştii care au ajuns în ultimele zile în aşezarea dacică au găsit mai multe vetre de foc lăsate lângă templul circular, transformat deseori în loc de rugăciune.
Au mai decoperit numeroase candele arse şi icoane, dar şi un colac folosit la manifestaţiile religioase, cel mai probabil de către grupurile care au ales să celebreze Sfânta Maria în decorul ruinelor antice din pădure.
Locul îi atrage datorită unor legende controversate. Se spune că în Feţele Albe au locuit preotesele zeiţei Bendis (cunoscută ca sau confundată cu Artemis, Luna sau Diana) – divinitatea nopţii, a incantaţiilor şi a farmecelor. Arheologii hunedoreni susţin însă că nu există dovezi că acolo au trăit preotese femei şi că ar fi practicat ritualuri arhaice, numele locului fiind o denumire provenită din trecut, obişnuită pentru versanţii de munte expuşi spre soare.
Vă recomandăm şi:
Sarmizegetusa Regia a rămas singura aşezare antică din Munţii Orăştiei unde turiştii nu mai sunt lăsaţi să se urce cu picioarele pe monumente. În cazul celorlalte cetăţi, vizitatorii nu au fost împiedicaţi să provoace distrugeri, iar rezultatul este vizibil: focuri de tabără în incintele sacre, scrijelituri şi devastări. În Sarmizegetusa, dar şi în alte cetăţi, forţele naturii au afectat iremediabil integritatea unor monumente.
Aşezarea dacică de la Costeşti, inclusă între cetăţile antice din Munţii Orăştiei aflate în patrimoniul UNESCO, a fost din nou vandalizată, după ce în urmă cu câteva luni aici au fost săpate zeci de gropi, cel mai probabil, de către căutătorii de comori. De această dată, unul dintre turnurile monumentului a fost vandalizat, iar localnicii oferă recompensă celor care îl vor depista.
Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina cuprinde în întinderea sa de aproape 38.000 de hectare unele dintre cele mai importante aşezări antice de pe teritoriul României: cinci cetăţi dacice aflate în Patrimoniul UNESCO. „Perla“ ariei protejate din judeţul Hunedoara este Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei pre-romane.
Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.
Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.
Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.
Se încarcă comentariile...
