Povestea cavoului-monument ridicat de un celebru arhitect pentru politicianul care a inspirat personajul Tănase Scatiu
0
În Cimitirul Sudic din Focşani se află un cavou inedit, o adevărată operă de artă, realizat de arhitectul Ioan Mincu pentru Dumitru Simionescu Râmniceanu, deputat în două legislaturi.
Scriitorul Duiliu Zamfirescu şi parlamentarul Dumitru Simionescu Râmniceanu, ambii proveniţi din familii boiereşti, sunt personaje care au făcut istorie în epocă.
În Cimitirul Sudic din Focşani, chiar în faţa bisericii, se află cavoul lui Dumitru Simionescu Râmniceanu (1836-1903), deputat în două legislaturi, personajul care l-a inspirat pe Duiliu Zamfirescu în scrierea romanului "Tănase Scatiu".
Cavoul familiei Râmniceanu, aflat în stare bună de conservare, a fost ridicat de celebrul arhitect Ion Mincu, a cărui soră era soacra politicianului parvenit.
„Situat in vecinătatea bisericii Sfintul Gheorghe - ctitorie a Mavrocordatilor - monumentul funerar proiectat de arhitectul Ion Mincu este una din constructiile reprezentative pentru autor si face parte din lucrările pe care arhitectul român le-a dedicat marilor familii din România. Asa cum a proiectat familiei Dumitru si Elena Rimniceanu acest cavou în Cimitirul Sudic, Ion Mincu a mai proiectat cavourile familiilor Ghica si Cantacuzino în Cimitirul Bellu din Bucuresti”, potrivit lui Romeo Valentin Muscă, directorul Direcţiei de Cultură Vrancea.
Râmniceanu, rudă prin alianţă cu Duiliu Zamfirescu
Dimitrie Simionescu Râmniceanu era rudă prin alianţă cu autorul romanului.
„Din partea mamei, Duiliu Zamfirescu descindea dintr-o sârboaică a cărei fiică se măritase cu un negustor din familia Mincu. Mama scriitorului, Sultana, provenită din familia cu şapte copii a negustorului Mincu, era soră cu arhitectul Ion Mincu şi cu Ecaterina, care s-a căsătorit cu Petrică Constantinescu. Ecaterina şi Petrică Constantinescu au fost părinţii fragilei Elena, care a fost măritată cu Dumitru Simionescu Lungu Râmniceanu, arendaş bogat, proprietar a peste 20.000 de hectare, fiu al unei Zoiţa grătărăciaoica. Se pare că acest arendaş a fost modelul lui Duiliu Zamfirescu pentru personajul lui Tănase Scatiu. Scriitorul a ştiut să îmbine imaginarul descendenţei din împăraţi bizantini cu realităţile mai prozaice, dar foarte fertile din punct de vedere literar, ale rubedeniilor ciocoieşti destul de apropiate din punct de vedere genealogic, dar de a căror lume Duiliu Zamfirescu se va distanţa prin literatură şi prin rafinamentul manierelor sale”, scrie istoricul Filip Lucian Iorga, în lucrarea “Strămoşi pe alese - călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române”.
Boierul Dumitru Simionescu Râmniceanu a avut multe proprietăţi, printre care şi un conac în satul Bonţeşti, comuna Cîrligele, din judeţul Vrancea. Cunoscut sub denumirea de conacul lui Tănase Scatiu, imobilul a rezistat până acum un deceniu, când noul proprietar a decis să-l facă una cu pământul.
Despre boierul Râmniceanu se spunea că atunci când venea de la Parlament în vacanţă, la conacul său de la Bonţeşti, era aşteptat în sat cu fanfara, iar în cinstea sa sătenii chefuiau zile în şir, singura lor consolare fiind faptul că distracţia se făcea pe banii „ciocoiului”. Râmniceanu a trăit 67 de ani şi a decedat în anul 1903.
Fiul lui „Scatiu”, mare literat
Total opus ca şi caracter, dar şi ca intelect, fiul său a fost cunoscutul critic literar român, scriitorul şi academicianul Marin Simionescu Râmniceanu. Acesta a fost director al "Fundaţiilor Culturale Române" în perioada interbelică, iar din această calitate aducea frecvent lumea bună a Capitalei la conacul de vară de la Bonţeşti.
De menţionat că nu numai boierul Dumitru Simionescu Râmniceanu l-a inspirat pe Duiliu Zamfirescu în scrierea operei sale, ci şi mama acestuia, portretizată Saşa în romanul „Viaţa la ţară“. De asemenea, moşierul Petrică Constantinescu, socrul politicianului, este modelul viu al boierului Dinu Murguleţ, din acelaşi roman, iar soţia lui „Tănase Scatiu” este prototipul Tincuţei în romanul "Viaţa la ţară".
În Cimitirul Sudic din Focşani se află şi mormântul marelui scriitor Duiliu Zamfirescu (1858-1922). Autorul care a dat literaturii române adevărate capodopere odihneşte în acelaşi mormânt alături de tatăl său, arendaşul Lascăr Zamfirescu, dar şi de fiul său, tot Lascăr Zamfirescu, ofiţer de artilerie care s-a stins din viaţă tânăr, la doar 26 de ani, cu un an înainte de moartea scriitorului. Un mormânt foarte modest, practic o cruce de piatră, de locul de veci ocupându-se angajaţii bibliotecii din Focşani care poartă numele scriitorului.
Se încarcă comentariile...
