Cum s-a fraudat, la Suraia, Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu
0
Anchetatorii au găsit numai la secţia 287 din Suraia 254 de voturi fraudate, 19 dintre acestea provenind de la localnici plecaţi în acea zi în Italia.
Procurorii anticorupţie au finalizat dosarul „Fraudă la Referendum”, prin trimiterea în judecată a peste 70 de persoane care au avut o contribuţie la fraudarea scrutinului.
Şapte din aceste persoane sunt din Vrancea, toţi componenţi ai Secţiei 287 de la Suraia la Referendumul din 29 iulie 2012. Este vorba despre preşedintele acelei secţii, Vili Stan, dar şi de membrii secţiei din partea partidelor politice, respectiv Corina Cristian, Ion Totoliciu, Simona Bobocea, fostă Velniţă la acea dată, Maria Hanganu, Mic Florentin Manole şi Sorin Sîngerean. Aceştia sunt complici la fraudă, după ce anchetatorii au găsit 245 de voturi falsificate.
„Din declaraţiile luate în calitate de martori persoanelor care figurează că şi-au exprimat votul pe listele electorale ale acestui birou electoral al secţiei de votare rezultă că o mare parte a semnăturilor executate pe aceste liste au fost falsificate în sens material, după caz, alegătorii neprezentându-se la vot şi/sau nesolicitând şi neexercitându-şi votul prin folosirea urnei mobile”, spun procurorii.
„M-au întrebat dacă am votat sau nu. Eu nu am votat. Dacă veneau băieţii mei acasă mă duceam la vot, dar eu singură ce să fac", ne-a declarat anul trecut Anica Hărăbor, o localnică care a dat explicaţii anchetatorilor cu privire la faptul că femeia apare că a votat în ziua respectivă.
S-au trezit cu semnătura falsificată Neculai Anghelache, Dan Arbăbnaş, Antoneta Bacău, Marian Bobocea şi mulţi alţii, care au declarat procurorilor că nu au fost la vot în acea zi.
Semnăturile falsificate au fost supuse unor constatări tehnico – ştiinţifice grafoscopice, procurorii vrând să afle dacă semnăturile în cauză aparţin votanţilor sau nu. Astfel, Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române a stabilit, în mod cert, caracterul fals al semnăturilor respective, iar în alte cazuri concluzia a fost că semnătura depusă la rubrica semnătura titularului de pe lista electorală se deosebeşte structural de semnăturile obişnuite ale titularului.
Voturi puse în urmă pentru surăienii plecaţi în străinătate
O altă categorie de falsuri ce a fost avută în vedere a fost cea a semnăturilor depuse pe listele electorale, despre care rudele apropiate ale titularilor au declarat cu certitudine, în calitate de martori, că titularii au fost plecaţi în străinătate, în special în Italia sau Spania, pentru perioade mai lungi de timp, la muncă, şi că nu au fost prezenţi în ţară la data de 29.07.2012. Este şi cazul lui Fănel Arbănaş, plecat în Italia la muncă şi care nu a fost în ţară în acea zi, dar care figurează ca votant pe lista permanentă. Alţi 18 consăteni de-ai lui Arbănaş, plecaţi peste hotare, figurau ca votanţi la Referendum.
„În concluzie, în cazul secţiei de votare nr. 287 comuna Suraia, judeţul Vrancea, au fost falsificate listele electorale ale secţiei, după cum urmează: lista electorală suplimentară – secţie – falsificate numele, datele de identitate şi semnăturile a 163 de alegători; lista electorală permanentă a secţiei – falsificate semnăturile a 43 de alegători; lista electorală suplimentară – urnă mobilă a secţiei – falsificate semnăturile a 39 de alegători”, au arătat procurorii în rechizitoriu.
S-a dus cu urna mobilă de două ori pentru că persoanele netransportabile nu erau acasă
O altă situaţie, care procurorilor li s-a părut bizară, şi care le-a trezit suspiciunea firească legată de corectitudinea votului prin procedura urnei mobile a fost deplasarea unui membru al comisiei de vot, în speţă Sorin Sîngerean, de două ori cu urma mobilă.
Explicaţiile date de învinuiţi, în declaraţiile acestora, despre necesitatea unei a doua deplasări, în ziua votului, cu urna mobilă, au fost acelea că în timpul celei dintâi deplasări nu au fost găsiţi acasă toţi cei care au făcut cerere de vot cu urna mobilă.
„Explicaţia este absurdă câtă vreme motivul ce justifică votul cu urna mobilă este tocmai caracterul nedeplasabil al alegătorului. Fiind nedeplasabili, cei care au făcut cereri de vot cu urna mobilă (dacă într-adevăr le-au făcut aceştia ori aparţinătorii lor), trebuiau să fie găsiţi la domiciliile lor cu ocazia primei deplasări a lui Sîngerean Sorin cu urna mobilă. În nici un caz nu poate fi acceptată teza probatorie avansată de Sîngerean Sorin şi Stan Vili care ar presupune că nedeplasabilii ar fi fost plecaţi la plimbare prin sat, dar, între timp, s-ar fi întors cuminţi acasă pentru a vota prin procedura specială a unei mobile, în intervalul 18:00 – 20:00”, au mai arătat procurorii.
Vot şi în urna mobilă, şi în urna de la secţia de votare
O altă întâmplare relevantă în privinţa falsificării listelor electorale ale secţiei de votare priveşte situaţia alegătorilor Statache Dumitru şi Statache Dumitra. Aceştia figurau pe lista suplimentară şi au votat la urma mobilă, dar ulterior s-au prezentat să voteze şi la secţia de votare, pe lista permanentă. Cu toate acestea, după ce iniţial nu li s-a permis să voteze pe lista permanentă, în final, din cauza protestelor acestora, li s-a permis să voteze şi în această modalitate.
„Ca măsură compensatorie, învinuitul Sîngerean Sorin i-a tăiat de pe lista suplimentară – urnă mobilă, iar ulterior deschiderii urnelor s-ar fi anulat două buletine cu votul „DA”; acest lucru s-a întâmplat cu acordul întregului birou electoral al secţiei de votare”, au mai arătat procurorii.
Mai puteţi citi:
Marian Oprişan şi alţi lideri PSD din Vrancea, interceptaţi în dosarul „Fraudă la Referendum”
Se încarcă comentariile...
