Lecţia Olandei. Explicaţiile unui vot de 82%: „Educaţia civică începe din şcoală“

Lecţia Olandei. Explicaţiile unui vot de 82%: „Educaţia civică începe din şcoală“

Mark Ruute, premierul liberal, liderul partidului care a căştigat alegerile FOTO EPA

În Olanda, ţară care a votat la alegerile parlamentare în proporţie de 82%, educaţia civică începe din clasele mici. Şcoala organizează simulări ale procesului electoral, iar copiii îşi dau votul la „urne“ alegând un partid sau altul, în funcţie de platforma pe care o are. La 18 ani vor ajunge să îşi exercite dreptul la vot, pe care olandezii îl consideră o datorie fundamentală. Olanda are în istoria recentă prezenţe la vot de 90%.

Şapte interlocutori care trăiesc în Olanda - cinci români şi doi olandezi puternic conectaţi la România - arată cât de implicată şi raţională este societatea când vine vorba despre mersul ţării. Ambii olandezi au ca fotografie reprezentativă la profilul de Facebook imagini din şi despre România. Toţi cei cu drept de vot în Olanda cu care a vorbit „Adevărul“ au mers la urne. Data alegerilor parlamentare din Olanda a picat într-o zi de lucru a săptămânii - miercurea. 

„Tonul este calm“ 

Rareş Tofan (foto) studiază Dreptul la Haga şi a fost surprins să vadă conştiinţa civică a olandezilor, în comparaţie cu cea românească. „Aici nu am văzut niciun singur afiş electoral prin oraş, doar ce s-a dezbătut la televizor sau pe internet. Tonul este calm, nu e ca la noi, unde politica acaparează absolut totul. Olandezii au mai multe opţiuni de vot, sunt 6-7 partide mari din care poţi să alegi. Foarte mulţi l-au votat pe Wilders, dar şi mai mulţi au votat împotriva lui. Au înţeles ce înseamnă pentru Europa dacă iese Wilders. Ar fi fost un impuls pentru mişcările naţionaliste din Franţa şi din Germania. De aceea, nu cred că Olanda ar vota un Nexit, o ieşire din UE similară Brexitului Marii Britanii“, spune studentul de la Haga.

Român implicat, aştept întoarcerea în ţară

Emilia Stănică trăieşte de 6 ani în Olanda, este consultant în sistemul educaţional şi ajută românii nou-veniţi, cu sprijinul unui avocat specializat, să-şi cunoască drepturile în noua ţară. S-a implicat în ajutorarea victimelor din Colectiv, în organizarea protestelor #Rezist de la Amsterdam şi Haga, iar pentru alegerile din Olanda şi-a folosit din nou puterea de convingere. „Mi-am angrenat toţi prietenii olandezi şi am convins să iasă la urne oameni care n-au mai votat de vreo 10 ani. Aici, cei din oraşe votează Rutte, provincia votează mereu Wilders“, explică Emilia.

Românca lucrează pro bono în consilierea conaţionalilor care sosesc în Olanda şi au dificultăţi în adaptare, necunoscându-şi drepturile la locul de muncă. „Aşteptăm ca România să facă zi de zi măcar un pas ctre democraţie şi dezvoltare economică. Mulţi români vor să se întoarcă acasă într-o bună zi. Eu sunt optimistă incurabilă: sper că România se va trezi, măcar în 15 ani de acum încolo“.

Emilia nu are cetăţenie olandeză (deci nici drept de vot) şi explică cele două modalităţi prin care obţii cetăţenie olandeză: „1. Dacă locuieşti legal, înregistrat fiind la primăria oraşului unde locuieşti şi îţi plăteşti asigurarea obligatorie de sănătate de circa 100 euro pe lună, lucrezi legal cu contract de muncă sau ai propriul business pe o perioadă neîntreruptă de minimum 5 ani (perioadă care urmează să se ridice la 7 ani, în curând) pe teritoriul olandez, apoi faci dovada că vorbeşti, scrii şi citeşti neerlandeza la nivel mediu – atunci primeşti cetăţenie olandeză renunţând automat la cea română; 2. Prin căsătoria (sau convieţuirea) cu un cetăţean olandez pentru o perioadă de 5 ani - ceea ce permite cetăţenia dublă. Eu nu am dorit să obţin cetăţenia olandeză renunţând la cea română“, spune Emilia Stănică.

Diferenţa de gândire politică

Cătălina Negru (foto dreapta), economist de profesie, este de 11 ani în Olanda şi a primit cetăţenie olandeză. Consideră că apatia românilor îşi are sursa în comunism. „Românii au fost privaţi timp de 50 ani de democraţie, iar rezultatul se vede. Cu presă şi cu politică nerespectuoase faţă de oameni nu ne putem redresa. În Olanda este respect pentru democraţie, este respect pentru cuvântul dat, aici contează să ajungi la timp undeva. Partidele ştiu că programele economice sunt importante, iar dezbaterile electorale se axează pe acest aspect. În România, partidele capătă influenţă cu ajutorul Securităţii, este exploatată frica în continuare, iar acest flagel muşcă din România.

Olanda este o ţară mică, care şi-a dat seama că nu va supravieţui în afara Uniunii Europene. Nu poţi sta singur, Europa este puternică datorită alianţelor. Guvernul şi-a asumat rolul impopular câteodată de a conduce, de a lua decizii grele pentru a scoate ţara din criză şi de a greşi în consecinţă. Olandezii învaţă de mici cât de important este punctul lor de vedere şi că nu poţi lua o decizie de capul tău până nu asculţi toate părerile şi fără să ţii cont de opiniile celor afectaţi de decizie. <Poldermodel> se cheamă modelul olandez de democraţie prin care se ajunge la consens în ciuda diferenţelor.

Copiilor li se dă un buget pe care-l gestionează pentru a avea bani de buzunar, sunt învăţaţi să-şi vândă jucăriile pentru a avea bani de investiţii - totul pentru formarea unor obiceiuri practice. Votul masiv este firesc la olandezi, în fond ei au fost iniţiatorii UE, alături de Belgia, Franţa şi Germania. Am trăit intens şi alegerile din SUA în noiembrie, şi cele din România în decembrie, acum cele din Olanda care au fost un punct de inflexiune pentru viitorul Europei“, relatează Cătălina.

Educaţia, preocuparea olandezilor

Dana Popa are aceeaşi experienţă când vine vorba despre educaţia copiilor în Olanda. Este plecată din ţară de 27 ani, lucrează ca psihoterapeut şi deţine dublă cetăţenie. „În familia mea am fost educaţi să gândim, să spunem de avem de spus. Iar Olanda susţine educaţia asta pe care mama ne-a dat-o. Olandezii au drept de vot din 1917, femeile au obţinut dreptul un an mai târziu, deci democraţia lor este veche. Românii au pierdut în comunism reflexul de a acţiona. <Cineva> trebuia să ia decizii, <cineva> trebuia să facă. Încă nu îndrăznim, ceva ne blochează. Când doar acuzi încontinuu că e cineva de vină, nu poţi depăşi trauma, frustrarea. Întrebarea e cum vrei să fie? Şi ce faci pentru asta?“, arată Dana. 

Emilia Stănică şi Dana Popa Sursa foto Facebook Monica Popa

Fetiţa Danei este în clasa a IV-a, iar la şcoală a primit noţiuni concrete de educaţie politică. „Au învăţat de mici ce înseamnă guvern, parlament, lege, alegeri. Organizează simulări pentru scrutine, cunosc partidele, le studiază programele, aleg ce li se potriveşte şi votează, exact ca adulţii. La televizor este în fiecare seară <Telejurnalul copiilor>, câte 15 minute pe zi. Educaţia se face peste tot - în familie, la şcoală, în societate. Oamenii ştiu foarte bine cine sunt, cum le va arăta viitorul. Îşi preţuiesc istoria, îşi respectă prezentul şi îşi clădesc singuri viitorul pentru că nimeni altcineva decât ei sunt responsabili de asta“, conchide Dana Popa.  

Democraţie se face doar cu vot 

Jan Willem Bos (foto dreapta) a studiat Limba şi Literatura Română la Universitatea din Amsterdam în anii ’70, iar asta i-a modelat inclusiv viaţa personală, pentru că s-a căsătorit cu o româncă născută în SUA, pe care a cunoscut-o la Bucureşti. Olandezul, vorbitor de o română perfectă, nu are nicio îngăduinţă pentru cetăţenii care nu ies la vot şi consideră de neiertat apatia românilor.

„Democraţia nu se face aşa. Cum să nu te prezinţi la vot, dacă refuzi asta îţi pierzi dreptul să te mai plângi apoi timp de 4 ani. Plânge-te pe Facebook, da, dacă n-ai fost în stare să votezi. Ruşine să vă fie! Am trăit în ţara voastră în anii comunismului, acum vă plângeţi că nu aveţi cu cine vota? Hai să fim serioşi! Fiica mea s-a certat cu fostul prieten pentru că el nu dădea importanţă dreptului la vot. Aşa mi-am învăţat copilul, să fie cetăţean responsabil, eu nu accept să nu te implici! În Olanda, o participare la vot de 74%, înregistrată în 2013, a fost declarată <foarte redusă>. Din ’70 nu mai este obligatorie prezenţa la vot, cum este în Belgia“

„Noi ne preţuim votul“

În familia Anca Fronescu-Denis Stillewagt, principiul implicării sociale este fundamental. „Înveţi din familie că votul este dreptul tău, datoria ta, iar acest vot este preţuit ca atare. Eu nu am ratat niciodată să merg la vot“, spune Denis, olandez care s-a alăturat de departe mişcării #Rezist din România. Ca persoană singulară, nu prea poţi face multe. Dar cu un vot începe totul. Dacă nu participi la vot, cum să îţi exerciţi dreptul la democraţie? În Olanda, societatea este activă, de aceea este şi puternică. Nu suntem o naţie care să facă greve, dar dacă guvernul o ia razna, acţionăm imediat şi ieşim să manifestăm paşnic, suntem verbali în a ne exprima nemulţumirea. Chiar cred că societatea se reflectă în politică. În România lipseşte spiritul civic, sentimentul comunităţii. A început puţin să se manifeste după Colectiv, dar este încă fragil. Iubesc România, este păcat, mentalitatea trebuie să se schimbe. Lipsa de implicare nu este permisă, este nevoie să acţionezi ca să se întâmple lucrurile“, arată Denis.

Soţia sa Anca Fronescu a votat în decembrie pentru parlamentarele din România, iar în martie pentru cele din Olanda. Românca lucrează în educaţie, este de 20 ani în Olanda şi mărturiseşte că încă o afectează tot ce se întâmplă în ţară. „Admir la olandezi responsabilitatea civică şi bunul-simţ faţă de propria viaţă. Aici eşti responsabil pentru tine şi pentru cei din jur. Idealurile sunt foarte bine ancorate, oamenii sunt liberi la cap şi la suflet. Se gândeşte foarte echilibrat, foarte lucid. Nu stai încruntat, supărat, cu mâinile la piept, ci comunici, acţionezi, tragi la răspundere politicienii. Dar pentru libertate muncim de ne sar capacele. Trebuie să învăţăm, românii, să nu fim aşa nervoşi şi să fim de acord că nu suntem toţi de acord“, spune Anca. 

Denis Stillewagt şi Anca Fronescu Sursa foto Facebook DS-AF

Pe aceeaşi temă: 

Alegerile din Olanda: Un vot pentru UE-15

Consiliul JAI discută astăzi situaţia la zi a dosarului Schengen pentru România şi Bulgaria. Olanda îşi menţine poziţia împotriva aderării

citeste totul despre: