FOTO Fotografii sepia făcute în 1895 cu Dobrogea care-i fascina pe oamenii de ştiinţă. Imagini unice cu cetatea antică de la capul Podului de la Cernavodă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cetatea Axiopolis Cernavodă la finele anilor 1800 Sursa cimec.ro
Cetatea Axiopolis Cernavodă la finele anilor 1800 Sursa cimec.ro

Un set de fotografii sepia realizate la finele anilor 1800 dezvăluie cum arăta Podul de la Cernavodă şi împrejurimile Cernavodei la scurtă vreme de la inaugurarea din 14 septembrie 1895 a capodoperei lui Anghel Saligny. Albumul foto este realizat de Grigore Tocilescu, ilustrul arheolog care a condus între anii 1895 şi 1899 săpăturile arheologice de la cetatea Axiopolis.

Podul de la Cernavodă a fost inaugurat la 14 septembrie 1895, într-o ceremonie care a rămas înscrisă în analele vremii. Trecuseră doar 5 ani de când Statul român decisese începerea lucrărilor la podul care avea să unească Dobrogea, revenită la sânul ţării, de restul României. 

În acea zi istorică, un tren special cu oficialităţi plecase de la ora 9.05 din Gara de Nord a Bucureştiului spre Dobrogea. Invitaţii ajunseseră la destinaţie la ora 12.30. După ce Regele Carol I a bătut simbolic în structura podului ultimul nit, un nit de argint, a fost zidit documentul inaugurării, apoi s-a celebrat serviciul religios.

La un semnal, trenul de încercare format din 15 locomotive grele a trecut pe pod cu o viteza de 60 km/h, însoţit de fluierele locomotivelor, de sirenele vaselor de pe Dunăre şi de muzicile fanfarelor. 

După acest tren a trecut un al doilea rezervat oaspeţilor, cu o viteză de 80 km/h. Trenurile au parcurs toată lungimea platformei feroviare de 4.087,95 metri.

Pe toată perioada traversării, sub pod, pe Dunăre, a stat, neclintită, barca în care se afla inginerul Anghel Saligny, care proiectase şi realizase grandioasa operă tehnică. Alături de el stătea echipa de specialişti care garantau astfel cu viaţa lor rezistenţa podului care împlineşte anul acesta venerabila vârstă de 123 ani. Convoiul a trecut în siguranţă podul, în strigătele entuziaste ale asistenţei. Podul Carol I de la Cernavodă a intrat astfel în istorie ca o capodoperă a tehnicii, realizare legendară a vizionarului Anghel Saligny. 

Podul de la Cernavodă, văzut de la cetatea Axiopolis Sursa cimec.ro

Cetatea Axiopolis - Podul de la Cernavodă la finele anilor 1800 Sursa cimec.ro

În uralele mulţimii strânse pe maluri, suveranul României a rostit vorbele memorabile: „Săvârşirea Podului peste Dunăre, dorit de un sfert de veac de Mine, este astăzi un fapt îndeplinit şi uriaşă se ridică înaintea noastră această falnică operă ca o mărturie vădită a tăriei Regatului. Geniul omenesc, în care se răsfrâng progresul şi avântul puternic al României, a învins toate greutăţile, a înlăturat toate piedicile, spre a executa această trainică şi nepieritoare lucrare, care trebuie să arate lumii că vrednic este poporul român de frumoasa sa chemare la gurile Dunării şi porţile Orientului“.

Unde se găseşte cetatea Axiopolis

La circa 3 kilometri sud de capul podului de la Cernavodă este situată Axiopolis, cetatea dunăreană de la Cernavodă, este situată pe un platou de pe versantul drept al Dunării, în dreptul insulei Hinog. Alexandru Păunescu scrie pe site-ul cimec.ro aparţinând Institutului Naţional al Patrimoniului că aici au fost efectuate săpături în anii 1895-1896 şi 1899, sub conducerea ilustrului om de ştiinţă Grigore Tocilescu, director al Muzeului Naţional de Antichităţi, care a cercetat trecutul românilor pe tot teritoriul sudic al Dobrogei. Lucrările au fost făcute de inginerul topograf Pamfil Polonic, iar în albumul intitulat Cetatea Axiopolis, realizat de Grigore Tocilescu, 20 planşe cu fotografii sepia descriu cele întâlnite pe teren de echipa de cercetători. 

Pe terenul cetăţii Axiopolis, la 1895 Sursa cimec.ro

Cetatea Axiopolis Cernavodă la finele anilor 1800 Sursa cimec.ro

Imaginile arată, în ordine: vederea podului lui Anghel Saligny de la Cernavodă, văzut din cetatea Axiopolis; imagini ale podului lui Anghel Saligny de la Cernavodă (generale şi parţiale); poarta de nord a cetăţii vechi Axiopolis aşa cum arăta ea înainte de săpăturile lui Polonic din 1895; latura dinspre nord a Cetăţii Axiopolis înainte de săpăturile din 1895; vedere generală a Cetăţii înainte de începerea săpăturilor din 1895; săpăturile de la poarta de nord a cetăţii vechi (1895-1896); săpăturile de la poarta de sud a cetăţii vechi (1895-1896); construcţia de pilaştri din partea de sud a cetăţii vechi (1895-1896); poarta de nord a cetăţii noi (1895-1896); zidul înconjurător al cetăţii noi (1895-1896); săpături la poarta de nord a cetăţii vechi (1895-1896); vedere a părţii interioare a porţii sudice a cetăţii vechi (1895-1896); dezgroparea unui turn al cetăţii noi (1895-1896); începutul valului de piatră şi platoul pe care se află ruinele vechiului oraş (foto executată înainte de săpături); începutul valului de piatră care porneşte de la cetate (foto executată înainte de săpături); secţiune făcută în valul de piatră (1895-1896); obiecte găsite în timpul săpăturilor din cetate (în urma săpăturilor lui Pamfil Polonic în 1895-1896) reprezentând inscripţii latine, râşniţe de piatră mari, fragmente de amfore, amfore întregi, vase mici de ceramică, opaiţe etc.

Cetatea Axiopolis a avut un mare rol atât economic, cât şi strategic. În secolul al VI-lea a fost reşedinţă episcopală. Primele săpături au fost efectuate pe platoul de formă triunghiulară de către Pamfil Polonic în anii 1895-1896 şi 1899, sub conducerea profesorului Grigore Tocilescu. Cu această ocazie au fost identificate două aşezări, una romană şi alta, se pare, bizantină şi au fost identificate porţile de nord şi de sud ale fortăreţei bizantine, despărţite de poarta romană printr-o şa de teren. De asemenea, s-au găsit temeliile unei bazilici de cimitir cu o capelă anexă în apropierea porţii de nord a cetăţii mai vechi, precum şi inscripţii, fragmente sculpturale, ceramică elenistică, romană şi medievală timpurie.

Aici au fost descoperite în anul 1947 inscripţii în limba greacă, printre ruinele bazilicii de cimitir, care menţionează trei martiri: Chiril, Chindeas şi Fastos (Dasius). La sud de cetatea Axiopolis începe valul de piatră care sfârşeşte la Tomis. 

Pe aceeaşi temă: 

Podul de la Cernavodă, aruncat în aer. Soluţia extremă propusă în Primul Război Mondial, după căderea Dobrogei

Momentul istoric al României de acum 120 ani. Regele Carol I bătea nitul de argint în podul de la Cernavodă, în timp ce Anghel Saligny garanta cu viaţa

Biroul original al lui Anghel Saligny, expus la mică distanţă de Gara de Nord. Ce piesă se află la loc de cinste pe masa de lucru a vizionarului inginer

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite