Cum spionau securiştii lui Ceauşescu ţări din Occident. „Le-au dat de multe ori şah-mat vesticilor, iar rezultatele i-au uimit şi pe sovietici“

Nicolae Ceauşescu a reorganizat serviciile de spionaj externe şi a reuşit în dese rânduri să le dea „şah-mat” duşmanilor din Vest. FOTO Fototeca online a comunismului românesc

Nicolae Ceauşescu a investit enorm în spionaj, totul cu scopul de a obţine informaţii speciale din „cealaltă tabără”, lumea capitalistă. Pentru mai multă eficienţă, dictatorul a reorganizat spionajul tehnologic ca pe un serviciu independent pe care l-a numit „Brigada SD”.

La începutul anilor 70, numărul agenţilor a fost dublat, iar aproape 300 dintre ei au fost trimişi în misiuni în străinătate, aproape la fel de mulţi pe câţi avea şi temutul KGB, scrie scrie Ion Mihai Pacepa, în „Orizonturi Roşii”. Fost şef adjunct al Departamentului de Informaţii Externe a României comuniste şi consilier personal al preşedintelui Nicolae Ceauşescu, Pacepa a fugit din ţară în 1978 şi a ajuns în SUA, iar de atunci a povestit în întreaga lume ororile unui regim numit cu cinism „Epoca de Aur”

Cele mai importante servicii SD erau cele pentru SUA, Japonia, fosta Germanie Federală, Marea Britanie şi Franţa. Rezultatele furtului de tehnologie au fost dintre cele mai spectaculoase, ajungându-se la situaţia în care spionajul tehnologic românesc să fie unul dintre primele 3 din vârf, la nivelul anilor 70. 

Pacepa relatează o discuţie avută cu Nicolae Ceauşescu în care dictatorul a vorbit despre importanţa acestui spionaj: „Ca şi în multe alte domenii, în care România deţine supremaţia, partidul nostru comunist şi-a format şi dezvoltat propriul său concept original asupra serviciilor de informaţii tehnologice, cu câţiva ani în urmă. Ele s-au dovedit a fi susbtanţial superioare celor pe care le-am moştenit de la Moscova”, s-a lăudat Ceauşescu. De altfel, fostul preşedinte comunist avea principii extrem de clare în acest sens. Spionajul total, tehnic şi ştiinţific, era îndreptat exclusiv împotriva Occidentului, iar în viziune sa importurile din lumea capitalistă erau o excepţie, nu o regulă.

Condiţii de vis pentru viitorii spioni

Şcoala DIE funcţiona sub masca unui centru de radiocomunicaţii civile, la început amplasată la Snagov, iar apoi în Brăneşti. „Studenţii” beneficiau de condiţii de excepţie şi trăiau exact ca americanii, nemţii sau francezii, pentru a le fi mai uşor să se adapteze ulterior, după ce erau trimişi în alte ţări.

„Acolo, studenţii trăiesc exact ca americanii, francezii, germanii şi aşa mai departe. Aveau la dispoziţie terenuri de golf şi de tenis, cluburi de înot, săli de cinema unde rulau filme. Studenţii trebuiau să se identifice cu această atmosferă şi să trăiască exact ca într-o ţară străină, îmbrăcându-se şi vorbind ca băştinaşii”, a mai scris Mihai Pacepa.

„Securiştii lui Ceauşescu au invadat lumea liberă”

După ce absolveau şcoala, agenţii erau trimişi „la muncă” în străinătate. Aici, ei profitau de cunoştinţele acumulate la cursuri şi reuşeau să se infiltreze la diverse companii, de unde furnizau documente şi informaţii importante. Însă cei mai importanţi dintre ei aveau ca misiune să adune informaţii cu specific militar sau tehnologie militară, extrem de apreciată de însuşi Nicolae Ceauşescu. 

„Securiştii trimişi în America, Republica Federală Germania, Franţa sau Marea Britanie urmau cursurile unei şcoli speciale din cadrul DIE. Pe lângă faptul că beneficiau de condiţii de vis, la care niciun alt român nu ar fi îndrăznit să se gândească - şi asta încă prin anii 70, când în România nu se trăia încă mizerabil precum 10-15 ani mai târziu - aceşti oameni erau instruiţi după metode importate din vecini, din URSS, dar rafinate şi aş îndrăzni să spun, perfecţionate chiar de specialiştii români. Se investea enorm în aceşti agenţi, iar ei se revnaşau şi aduceau informaţii care variau însutit”, explică istoricul român Gabriel Cristea.

Mihai Pacepa a povestit în cărţile sale cum acţionau serviciile secrete româneşti în Occident

Securiştii trimişi afară vorbeau la perfecţie limbi de circulaţie precum engleza, franceza şi germana şi rareori dădeau greş. „Ştiau exact cum şi unde să se infliltreze şi ajungeau să aibă acces la informaţii importante. Tactica lor era diferită, de la caz la caz. Unii dintre ei au reuşit să strângă informaţii din postura de simpli angajaţi ai unor companii occidentale, în timp ce alţii au reuşit, graţie pregătirii lor, să ajungă chiar în funcţii de conducere. Vă daţi seama cât de importanţi erau, inclusiv în spionajul comercial, dar şi în cel militar. Cred că e suficient să spunem că le-au dat de multe ori şah-mat vesticilor, iar rezultatele lor i-au uimit până şi pe sovietici”, a adăugat Cristea.

Şi Pacepa povesteşte în „Moştenirea Kremlinului” cum specialiştii DIE au reuşit să fure din ţări ca fosta Germanie Federală, Franţa sau Statele Unite o serie de documente tehnice. După aceste documente, experţii români au încercat să proiecteze noi echipamente militare, replici mai mult sau mai puţin reuşite ale celor din Occident.

Printre cele mai importante reuşite s-au numărat planurile unui avion de bombardament, un tanc copiat după tancul vest-german Leopard 2 şi un tanc uşor ce se baza pe un model sustras de la compania franceză Renault. Totul într-o perioadă în care  România era „certată” cu tehnologia.

DIlema lui Ceauşescu

Deşi a avut grijă ca spionii să ducă o viaţă tihnită, departe de sărăcia lucie în care se zbăteau românii de rând, Ceauşescu avea totuşi o nemulţumire. Asta după ce Ion Păţan, fostul vicepreşedinte al Consiliului de Miniştrii, a fost trimis în China, la o reuniune, unde a discutat cu înalţii oficiali chinezi. Aceştia i-ar fi spus că China nu are niciun spion în SUA şi în Europa, ci doar patrioţi, care dau informaţii gratuite Partidului Comunist Chinez. 

„Avem peste 600.000 de români care trăiesc în Occident, cei mai mulţi în America. Detroit şi Cleveland sunt cele mai mari oraşe româneşti, în afară de Bucureşti. Şi mai avem o grămadă de germani care trăiesc în Germania Federală, care sunt fie născuţi în România, fie de origine română (...). Trebuie să-i transformăm pe toţi, unul către unul, în patrioţi care luptă pentru ţara lor în străinătate, în soldaţi aflaţi în serviciul Partidului Comunist Român”, ar fi spus dictatorul, potrivit lui Pacepa. De altfel, potrivit spuselor fostului şef al spionajului, Ceauşescu era convins că România Socialistă urma să aibă una dintre primele 10 economii la nivel mondial, susţinută de furturile de tehnologie din Vest.