Rămâne profesoară şi după ore: predă lecţii de viaţă pentru elevi
0
Roneta Matei (48 de ani), o profesoară de franceză din Buzău, lucrează alături de elevii ei la realizarea unui proiect important pentru mediu: colectarea selectivă a deşeurilor în localitatea Vintilă Vodă.
Roneta Matei (48 de ani) este o profesoară de franceză din Buzău preocupată de tot ceea ce înseamnă probleme de mediu, dar şi de cum să educi elevii pentru a se putea descurca şi singuri. Profesoara a participat în perioada 27 iulie-2 august, împreună cu 25 de elevi ai ei, la Tabăra din Ţara lui Andrei, desfăşurată în Bran (judeţul Braşov).
Roneta Matei este şi coordonator educativ al şcolii „Tache şi Ecaterina Tocilescu“ din localitatea Vintilă Vodă, la care predă, iar anul acesta, împreună cu elevii, a înscris un proiect în competiţia „Şcoala lui Andrei“, susţinută de OMV Petrom. Proiectul, intitulat „Şi 9 ne pasă“, are o temă ecologică şi îşi propune să facă ceea ce toţi ar trebui să avem în reflex: să colecteze selectiv deşeurile.
Chiar dacă în învăţământ salariile sunt foarte mici, Roneta Matei spune că niciodată nu şi-a dorit să facă altceva şi că toţi banii din lume nu pot rivaliza cu bucuria pe care o ai în suflet atunci când elevii pe care i-ai călăuzit răzbesc în viaţă.
„Pentru mine meseria de dascăl este în primul rând o pasiune şi a fost singura alegere posibilă. De prima dată când am intrat în sala de clasă, pe când aveam doar 6 ani, mi-am dorit acest lucru. Mă visam în spatele catedrei, predând copiilor. Anul acesta am împlinit 30 de ani de carieră. Am fost un sfert de secol învăţătoare, iar de cinci ani sunt profesoară de franceză. Este a doua specialitate a mea“, povesteşte profesoara.
Cum să faci bani din gunoaie
Planul buzoienilor este unul ambiţios, gândit pe termen lung, practic o afacere care ar putea aduce bani care să fie folosiţi pentru şcoală. Proiectul „Şi 9 ne pasă“ a ajuns în semifinala competiţiei „Şcoala lui Andrei“ şi ar putea câştiga o finanţare de 5.000 de euro.
„Primăria ne-a pus la dispoziţie 12 containere pe care le-am amplasat în localitate pentru selectarea colectivă a deşeurilor. Vrem să colectăm cel puţin 3 tone de hârtie, 500 de kilograme de sticle de plastic şi 500 de kilograme de doze de aluminiu. Vom face un centru unde toate aceste deşeuri să fie compactate. Este singurul proiect de acest gen din nordul judeţului Buzău. Avem un spaţiu de patru camere într-o şcoală care nu mai funcţio-nează şi vrem să cumpărăm şi o presă de compactat deşeurile. Avem deja contracte cu firme care ne vor ridica deşeurile şi ne vor plăti pentru ele. Iniţial, cu banii obţinuţi, am dorit să cumpărăm o tablă inteligentă pentru şcoală. Între timp am decis să luăm patru table magnetice şi să facem un concurs de colectare a deşeurilor între elevii şcolii. Astfel ei vor munci ca să-şi câştige tabla. Anul viitor vor cumpăra, tot din banii obţinuţi din vânzarea deşeurilor, şi o tablă inteligentă cumputerizată“, a mai spus Roneta Matei.
Profesoara mărturiseşte că a gândit proiectul din spirit civic, pentru că a vrut să arate că se poate. „Cu toţii vedem gunoaie aruncate în jurul nostru şi trebuie să facem ceva. Trebuie să ne educăm pe noi înşine în primul rând. Este important pentru sănătatea noastră să ţinem mediul înconjurător curat. Localitatea noastră este într-o zonă turistică, aproape pe Vulcanii Noroşi. Nu poţi schimba o mentalitate într-o zi. Avem la şcoală 200 de copii. Pentru început, am spus să-şi înveţe rudele să colecteze selectiv deşeurile şi apoi vom merge mai departe. Vrem să implicăm şi alte şcoli în acest proiect, să le arătăm că pot face bani din colectarea selectivă a deşeurilor şi pot astfel să îşi cumpere anumite dotări. O să aducem copii de la alte şcoli să vadă tot ce înseamnă colectarea selectivă“, mai spune profesoara.
Învăţare prin joc
Elevii ei au fost la un pas să câştige competiţia din anul 2012 cu un proiect turistic. „Atunci am luat locul al II-lea. Ne-am propus să facem o casă ţărănească, un muzeu al şcolii, mai ales că suntem într-o zonă turistică. Elevii au adunat exponatele necesare, mai este nevoie de construcţie. Căutăm în continuare sponsori pentru acest proiect. Eu sunt o fire perseverentă. O parte din banii pe care îi vom câştiga pe viitor din colectarea selectivă îi vom direcţiona şi spre acest proiect“, adaugă Roneta Matei.
Profesoara spune că în România ar trebui schimbat modul de predare, iar elevii ar trebui motivaţi să se implice mai mult, să aibă iniţiative şi să profite de oportunităţi. „Profesorul nu trebuie să se declare cunoscător şi doar să transmită elevilor nişte informaţii. Eu cred că un adevărat dascăl este acela care ajută elevii să se descurce doar acolo unde ei nu pot. Copiii trebuie lăsaţi să se dezvolte prin forţe proprii, să se descurce singuri. Aici, în tabără, totul se învaţă prin joc şi mi se pare o metodă extraordinară, care ar trebui implementată peste tot în şcoli“, explică profesoara Roneta Matei.
Elevii ei o văd ca pe o a doua mamă. „Doamna profesoară ne ajută să lucrăm în echipă, este mereu alături de noi. Datorită ei suntem aici, în tabără. Este a doua oară când reuşim să ajungem aici cu ajutorul ei. Îmi place că ne vorbeşte liber şi mereu ascultă ce avem de spus“, mărturiseşte eleva Marina Cârlig. „Cu doamna profesoară suntem mai mult ca între prieteni. Este deschisă, organizează excursii cu noi, ne ascultă, ne dă sfaturi, fără să ne impună ceva. Am vrea ca toţi profesorii să fie ca ea“, adaugă Radu Zamfir, un alt elev.
Tabăra din Ţara lui Andrei, locul unde copiii devin mici afacerişti
Tabăra din Ţara lui Andrei, de la intrarea în Bran, este un incubator de proiecte pentru copii. Aici ajung toţi elevii care s-au calificat în semifinalele competiţiei „Şcoala lui Andrei“. Ei sunt împărţiţi în echipe şi învaţă cum să dezvolte o afacere. Copiii trebuie să construiască două parcuri de distracţii: Insula Misterioasă şi Circul lui Andrei. Micuţii învaţă, prin joc, cum să-şi facă un buget şi cum să scoată bani din ideile lor.
Ei participă la seri tematice, unde confecţionează hăinuţe reciclabile, dar iau parte şi la concursuri precum „Andreii Dansează“ sau „Andreii au Talent“ şi pot câştiga „bani“ suplimentari pentru afacerea lor. Este vorba despre o monedă fictivă numită „Andrei“. În ultima zi de tabără, construiesc parcurile tematice şi fiecare dintre cele două echipe merge să se distreze în parcul celeilalte echipe. La final, toţi copiii devin rezidenţi în Ţara lui Andrei.
Se încarcă comentariile...
