Meşterul popular care s-a apropiat de Dumnezeu cu... mărgele. Cum iau naştere icoanele cu mărgele, unice în ţară
0În comuna Salva iau naştere icoane unice în ţară: nu sunt pictate şi nici măcar brodate, ci sunt „desenate” cu mărgele. Icoanele inedite sunt opera meşterului popular Virginia Linul, care de când se ştie dă naştere costumelor populare. Icoanele au ajuns prin toată ţara şi chiar şi în biserici şi mănăstiri din străinătate.
Virginia Linul are 78 de ani şi de când se ştie face costume populare. O găsim în atelierul său din comuna Salva, unde trebăluieşte de dimineaţa până seara, deşi alţii la vârsta sa ar prefera să se relaxeze.
Deşi este recunoscută pentru hainele tradiţionale care ies din mâinile sale de când era tânără, în ultimii 7 ani le-a cam „ignorat” pentru o altă pasiune, care o apropie de Dumnezeu. Este vorba despre icoane, pe care nu le pictează, nu le sculptează şi nu le brodează, ci le „desenează” cu ajutorul mărgelelor de doar câţiva milimetri.
„Mama mea fiind văduvă s-a gândit să facă icoane. A venit acasă şi mi-a spus că nu a văzut niciunde icoane cu mărgele şi că şi-ar dori să rămână ceva deosebit în urma ei şi atunci s-a apucat să facă icoane cu mărgele.Şi mie îmi place ce iese, dar încă nu m-am apucat să fac icoane, consider că femeile văduve sunt mai în măsură să facă icoane, pentru că eu le consider lucruri sfinte. Trebuie să ai o anumită evlavie, dăruire şi multă răbdare pentru a face asemenea opere de artă”, spune Virginia Linul, fiica creatoarei de artă populară, care nu doar îi poartă numele, ci duce şi tradiţia mai departe.
În ciuda vârstei, Virginia Linul nu apelează la ochelari, deşi munca migăloasă îţi cere „ochi de şoim”. Meşterul popular spune că „umilinţa e mai mare ca toţi ochelarii”.
Holul casei muzeu de la Salva este plin cu icoane cu mărgele, care parcă îi veghează pe toţi cei care trec pragul meşterului popular.
Cum a ajuns Virginia Linul să facă lucruri sfinte?
În anul 2008, când şi-a pierdut soţul, Virginia Linul a simţit nevoia să se apropie de Dumnezeu şi în acelaşi timp să lase ceva în urma ei. Relaţia dintre meşterul popular şi Dumnezeu este una de lungă durată, Virginia Linul punând pe seama lui şi vindecarea după o boală grea care era cât pe ce să o bage în mormânt în urmă cu mai bine de 40 de ani.
„Am făcut o viaţă întreagă costume populare, am fost în multe părţi, am văzut icoane frumoase şi m-am gândit să fac ceva deosebit. Cu mărgele nu am văzut icoane. Mi-au plăcut şi mie cum a ieşit prima şi a fost şi admirată de toţi cei care le-au văzut”, povesteşte Virginia Linul.
Deşi a icoanele au luat naştere mai mult ca o „terapie”, menită să o ajute să treacă peste moartea soţului său, încă de la început mama Gina, cum i se spune, s-a pricopsit cu mai multe comenzi pe care a fost nevoită să le onoreze.
Icoanele cu mărgele au ajuns la Ierusalim şi în Grecia
Aşa se face că icoanele care iau naştere la Salva au ajuns în întreaga ţară, dar şi peste hotare. Nu lipsesc din locurile sfinte, una dintre ele ajungând la o biserică românească, iar alta la o mănăstire de călugăriţe din Grecia.
În cazul icoanelor care se realizează pe pânză se numără firele şi se realizează astfel modelul, în timp ce celelalte materiale necesită o schiţă. Schiţa se face cu apă cu făină, metodă folosită şi în cazul curelelor şi a brâurilor de la costumul popular pe care Virginia Linul le împodobeşte cu mărgele multicolore.
„Se foloseşte apă cu făină, care trebuie să aibă consistenţa bună. Pe material se pictează cu o pană înmuiată în acest amestec. Această metodă se foloseşte din moşi-strămoşi la broderii. Făina cu apă nu se şterge precum creta şi astfel te scuteşte să refaci schiţa de fiecare dată când te apuci de lucru”, explică Virginia, fiica meşterului popular.
Cum „evaluează” mama Gina icoanele cu mărgele? Totul e foarte simplu, una dintre condiţiile principale pe care trebuie să le îndeplinească toate icoanele e să îi placă ei.
Pentru a da naştere unei icoane, mama Gina nu se ridică de la masa de lucru chiar şi o lună. Meşterul popular spune că astfel se odihneşte, muncind la icoane.
„Pentru noi aceasta este o relaxare. Relaxarea asta e foarte bună, pentru că atunci când corpul este obosit te aşezi frumos la masă şi te recreezi şi creezi. Pe lângă faptul că te relaxezi ai şi rezultatul muncii”, spune Virginia, fiica meşterului.
Potrivit acesteia, mama sa putea să cumpere orice icoană şi să o doneze mănăstirilor şi bisericilor, dar nu era un lucru făcut de mâna sa. „E mândria ei că icoana e făcută de dânsa. E imprimată meseria ei în icoane”, completează Virginia Linul (fiica creatoarei).
O astfel de icoană costă între 400 de lei şi poate să ajungă şi la 1500 de lei, în funcţie de mărime. Cea mai mare icoană realizată de meşterul popular are 80 de centimetru pe un metru.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
