FOTO Casa din Alba Iulia în care s-au pus bazele guvernului Transilvaniei în urmă cu 96 de ani, lăsată de izbelişte

Casa Camil Velican din Alba Iulia a fost locul în care s-a înfiinţat şi şi-a desfăşurat primele şedinţe Guvernul Transilvaniei după Unirea din 1918. De acele vremuri mai amintesc acum două plăci comemorative instalate pe imobilul în care a locuit primul primar român al oraşului.

Avocatul Camil Velican din Alba Iulia, cu studii la Cluj Napoca şi  Budapesta,  a primit în noiembrie 1918, în urma unei întâlniri la Viena cu Iuliu Maniu,  misiunea de a se implica activ în vederea Convocării Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia, pe data de l Decembrie 1918. În plus, era responsabil şi de realizarea legăturilor cu populaţia română din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.

Casa Velican, locul de întâlnire a patrioţilor ardeleni şi sediu al guvernului Transilvaniei

„Reîntors la Alba Iulia pe data de 8 noiembrie 1918, unde la 4 noiembrie se constituise Garda Naţionala (în scopul menţinerii ordinii în acesta perioadă de vid de putere) şi Consiliul Naţional Roman(CNRC) din oraş, Dr. Camil Velican a fost cooptat de CNR local, în cadrul căruia a luptat cu energie şi abnegaţie pentru înfăptuirea şi organizarea zilei de 1 Decembrie 1918. În acele zile a mai primit sarcina de a întâmpina trupele germane ale mareşalului Mackensen aflate în retragere din România, obţinând acordul ca trupele germane sa ocolească oraşul Alba Iulia, pentru a nu tulbura buna desfăşurare a Mari Adunări Naţionale şi a Marii Adunări Populare Româneşti“, povesteşte nepoata sa, Elena Giurgiuman, acum stabilită la Cluj Napoca.

Imobilul avocatului Camil Velican din centrul oraşului Alba Iulia a fost ales, la sfârşitul anului 1918, ca loc de întâlnire a patrioţilor ardeleani, întrucât clădirile instituţiilor din oraş erau ocupate de autorităţile administraţiei austro-ungare. Un alt criteriu a fost acela că familia Velican avea vechi relaţii cu luptătorii marcanţi pentru cauza Unirii Transilvaniei cu România. „Consfătuirile începeau de dimineaţa şi adesea se terminau târziu în noapte. Paza era asigurata de căpitanul Medrea, din partea Gărzilor Naţionale şi de Ovidiu Gritta, viitorul căpitan al Politiei Alba Iulia“, completează Elena Giurgiuman.

Tot în casa Velican a avut loc şi şedinţa de înfiinţare, în 2 Decembrie 1918, a Consiliului Dirigent. Vorbim de guvernul provizoriu al Transilvaniei, care a funcţionat aici, până la strămutarea sa la Sibiu.

Imobil naţionalizat de comunişti, retrocedat urmaşilor

„În semn de mulţumire pentru deosebita solicitudine a gazdelor,  Iuliu Maniu le-a adresat o carte poştala cu 

semnăturile a 12 dintre membrii Consiliului Dirigent. N-au semnat episcopul Iuliu Hossu, episcopul Miron Cristea, Alexandru Vaida Voievod, Vasile Goldiş şi Ştefan Cicio Pop, aceştia fiind la Bucureşti pentru prezentarea către Regele Ferdinand a actului Unirii. În semn de amintire a acestui măreţ eveniment, Iuliu Maniu a mai dăruit gazdelor peniţa sa de aur, cu care a semnat actul Unirii la 1 Decembrie 1918“, mai spune Elena Giurgiuman.

Casa Velican a fost naţionalizată în 1950 de autorităţile comuniste. Soţia avocatului, Georgeta, a trăit o încercare umilitoare. A fost obligată să poarte prin centrul oraşului Alba Iulia, sub escorta politiei, o pancartă atârnată de gât pe care scria „Sunt burgheză şi exploatatoare - cine-i ca mine, ca mine sa păţească“. După 1989, imobilul a fost retrocedat urmaşilor lui Camil Velican, stabiliţi la Cluj Napoca. Din 1991 figurează pe lista monumentelor istorice din România. De rolul şi importanţa pe care a avut-o Casa Velican în urmă cu 96 de ani, mai amintesc acum două plăci comemorative. Deocamdată, nu există niciunun plan concret de valorificare a imobilului, care să-l transforme într-un punct de atracţie.

Primul primar român al oraşului Alba Iulia

Camil Velican a fost numit, în 3 decembrie 1918, primar al oraşului Alba Iulia. Era primul român pus în fruntea unei administraţii locale în Ardealul revenit la România. Pe lista priorităţilor sale regăsim: preluarea instituţiilor de stat, a bibliotecii şi a muzeului, pentru a le proteja patrimoniul, a şcolilor, pentru ca acestea să-şi înceapă activitatea cât mai curând. În perioada mandatului său au prins contur o serie de proiecte, care s-au materializat în anii următori. Sugestiv este cel de alegere a oraşului Alba Iulia ca loc de încoronare a Regilor României, ridicarea Catedralei Încoronării, a unui Muzeu de istorie românesc şi o statuie a lui Mihai Viteazul, primul unificator al neamului românesc, „domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi a toată Ţara Moldovei“.

Avocatul a fost vicepreşedintele Baroului Alba şi reprezentantul acestuia în Uniunea Barourilor din România. În plan politic a fost organizatorul Partidului Naţional Liberal din judeţul Alba. Pentru munca sa a fost răsplătit  cu numeroase decoraţii şi medalii,dintre care amintim: Ordinul Ferdinand I, Coroana Românie în grad de Comandor,  Steaua României în grad de Ofiţer. (Articol scris de Nicu Neag)

Român din Alba Iulia celebru în lume: Iosiv Ivanovici, părintele valsului „Valurile Dunării“

FOTO Castelul din Trascău, transformat în hotel după 700 de ani