Cât câştigă un procuror nou angajat. Interviu cu şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba: „Este un salariu decent“
0Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, Marius Mihai Ungureanu, a oferit un interviu ziarului „Adevărul“ în care vorbeşte despre problemele din sistem, dosarele cu autor necunoscut şi provocările activităţii de procuror.
Adevărul: Câţi angajaţi are în prezent Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, precum şi parchetele subordonate acestuia?
Marius Ungureanu: Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba în prezent funcţionează cu 16 posturi procurori ocupate, din 13 posturi prevăzute. Trei procurori sunt peste schemă după ce şi-au încetat activitatea la structuri specializate ale Ministerului Public şi au revenit la parchetul de unde provin în cursul anului 2016. Instituţia funcţionează efectiv cu 13 procurori pentru că trei procurori sunt delegaţi la alte unităţi de parchet. De asemenea, sunt 12 posturi de personal auxiliar de specialitate ocupate din 13 posturi prevăzute, 1 post de tehnician criminalist fiind vacant. În plus mai există opt posturi de funcţionar public ocupate din opt prevăzute şi două posturi personal contractual ocupate din două prevăzute. La cele cinci Parchete de pe lângă judecătorii activitatea se desfăşoară cu 20 de posturi de procurori din 22 prevăzute. De asemenea, la aceste unităţi subordonate sunt 22 de posturi de personal auxiliar de specialitate ocupate, din 23 prevăzute.
Există secţii în cadrul instituţiei pe care o conduceţi sau la Parchetele de pe lângă Judecătorii unde se resimte lipsa de personal?
Da, există astfel de probleme la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni se lucrează de aproximativ doi ani de zile cu 1 procuror în minus, pentru că sunt ocupate doar două posturi. Funcţia de procuror vacantă este ocupată prin delegare de către unul din cei doi procurori existenţi. La ultimele patru concursuri organizate de Consiliul Superior al Magistraturii pentru ocuparea funcţiilor de conducere, pentru postul de prim-procuror la Câmpeni nu s-a înscris nici o persoană.
Cei doi procurori existenţi nu pot ocupa funcţia pe mandat, deoarece un procuror nu are vechimea minimă necesară de 5 ani (3 ani şi 6 luni), iar celălalt procuror, care ocupă faptic postul prin delegare, şi-a epuizat deja două mandate de conducere a câte 3 ani şi nu mai poate candida. În aceste condiţii, în această perioadă am fost nevoiţi să preluăm la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba mai multe dosare de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni şi să delegăm un procuror, pentru a nu afecta funcţionarea optimă a acestei unităţi de parchet. Cu toate acestea, în anul 2015, procurorii din Câmpeni au avut rezultate foarte bune, remarcate şi de către conducerea PÎCCJ.
Toate Parchetele din Alba au şefi numiţi în urma unui concurs sau există situaţii unde prim-procurorul este numit cu delegaţie?
Da, toate Parchetele din Alba au procurori cu funcţii de conducere numiţi în urma unui concurs, dar există, două situaţii unde prim-procurorul este numit cu delegaţie, respectiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba-Iulia şi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni.
Care este Parchetul cu cel mai mare deficit de personal şi ce măsuri aţi luat pentru ca acesta să fie acoperit?
Singura situaţie cu deficit de personal este la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni. În plus, pentru ocuparea faptică a unui post de procuror la această unitate de parchet, am solicitat în ultimii 2 ani Consiliului Superior al Magistraturii să aprobe scoaterea la concursurile de admitere în magistratură organizate în anii 2015 şi 2016, pentru cei din alte profesii juridice cu vechime de minim 5 ani, a unui post de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni, aferent funcţiei de prim-procuror care este vacantă de o perioadă mare de timp, dar cererile nu au fost împărtăşite.
Care este numărul de dosare instrumentat în medie de un procuror, pe an? Există diferenţe în funcţie de secţia sau Parchetul unde lucrează?
În anul 2015, un procuror de la parchetele de pe judecătoriile din judeţul Alba a avut de soluţionat, în medie, 1.100 de dosare penale, iar un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba a avut de soluţionat 125 de dosare penale. Diferenţe există la parchetele de pe judecătorii, unde Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba-Iulia are cea mai mare încărcătură pe procuror, urmată de Parchetele de pe lângă Judecătoriile Aiud, Sebeş şi Câmpeni.
Există în Alba procurori care se deplasează pe jos sau cu alte mijloace, pentru că nu au maşină în dotare?
Autoturismele de serviciu se folosesc doar în interes de serviciu, astfel că procurorii folosesc mijloace proprii de deplasare la şi de la serviciu.
Câte dosare cu autor necunoscut figurează în prezent în evidenţele Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba şi al celor subordonate?
La finele semestrului I 2016, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba figura cu 93 de cauze cu autor necunpscut (AN), Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba-Iulia cu 3.428 cauze cu AN, Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni cu 170 cauze cu AN, Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud cu 712 cauze cu AN, Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj cu 165 cauze cu AN şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Sebeş cu 1.395 cauze cu AN.
În evidenţele instituţiei există trei dosare de omor cu AN, din 1997, 2000 şi 2009. Ce activităţi mai derulează Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba pentru identificarea autorilor?
În toate cele trei cauze se continuă cercetările pentru identificarea autorilor, se administrează probe noi şi se readministrează unele din probele administrate în trecut, procurorul criminalist delegând efectuarea unor acte organelor de cercetare ale poliţiei judiciare.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba cercetează şi infracţiuni de „mică corupţie". Ce astfel de fapte se află acum în atenţia procurorilor?
Pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba se află mai multe dosare penale având ca obiect infracţiuni de mică corupţie, cum ar fi, de exemplu, infracţiuni de abuz în serviciu ori luare de mită pretins comise de primari de comună sau alţi funcţionari publici din cadrul instituţiilor publice locale.
Ne puteţi spune, procentual, din totalul dosarelor înregistrate iniţial cu AN, cate se clasează?
Nu avem o astfel de evidenţă, dar în anul 2016, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba s-a dispus clasarea cauzei în trei dosare cu AN.
Tot procentual, ne puteţi spune cate dosare înregistrate cu AN se clasează pentru ca fapta nu reprezintă pericol social?
În anul 2016, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba s-a dispus renunţarea la urmărire penală într-un singur dosar cu AN. Procentual nu avem o astfel de statistică.
Tot procentual, ne puteţi spune cate dosare înregistrate cu AN se clasează pentru ca victimele îşi retrag plângerile?
În acest an nu s-a dispus clasarea cauzei în dosare cu AN pe motiv că persoana vătămată şi-a retras plângerea.
În câte dosare, procentual, confirmaţi soluţiile propuse de poliţistul de caz şi în cate dintre ele, la fel, procentual, infirmaţi aceste soluţii?
În medie, se resping ori se schimbă soluţiile propuse în maxim 5% din cazuri.
Din dosarele în care infirmaţi soluţia propusa de poliţistul de caz, câte sunt restituite, procentual, in vederea completării cercetărilor?
Tot în medie, se restituie dosarul poliţistului de caz în maxim 5% din cazuri.
De când datează cel mai vechi dosar cu AN, despre ce fapta este vorba?
Un dosar de omor cu AN din anul 1997, în care s-a sesizat că persoane necunoscute au pătruns în casa unei persoane de sex bărbătesc situată în comuna Cergău şi i-au suprimat viaţa prin aplicarea mai multor lovituri de cuţit, posibil în scop de a sustrage bani sau alte valori.
Ce le îngreunează munca procurorilor într-un astfel de dosar?
Lipsa de probe cauzată de motive obiective cum ar fi posibilităţi de investigare tehnico-ştiinţifice limitate, specifice perioadei respective sau subiective, adică lipsa unor poliţişti criminalişti specializaţi în gestionarea iniţială a anchetei, tratarea iniţială a cazului ca o moarte suspectă şi efectuarea cercetării la faţa locului de către alţi poliţişti decât echipa complexă formată din procuror criminalist, poliţişti şi specialişti criminalişti.
Ce şanse sunt astăzi sa prindeţi, spre exemplu, un criminal din anii 90?
Sunt şanse foarte mari, întrucât posibilităţile de investigare, de identificare criminalistică şi de probare au crescut considerabil.
Cât va ajuta noile tehnologii in rezolvarea unor cazuri mai vechi? Ne puteţi da câteva exemple?
Foarte mult. În unele cazuri, de exemplu, s-a procedat la ridicarea unor probe biologice existente pe unele obiecte de la locul faptei cu ocazia cercetării acestui loc sau care au legătură cu autorul faptei, iar probele pot face obiectul unor examinări genetice, cu rezultate pozitive.
Cum colaboraţi cu Poliţia?
Colaborarea cu Poliţia este bună. Pentru eficientizarea activităţii de urmărire penală, se desfăşoară trimestrial întâlniri de lucru ale conducerii parchetului cu conducerea poliţiei, în vederea identificării de soluţii pentru asigurarea de resurse umane corespunzătoare atingerii obiectivelor propuse.
Sunt suficienţi poliţişti, din punctul dumneavoastră de vedere, care să poată munci eficient in dosarele penale, inclusiv in aceste dosare cu AN?
Putem spune că, la ora actuală, nu există suficienţi poliţişti. În prezent, are loc o plecare masivă a unor poliţişti cu experienţă la pensie, în condiţiile existenţei unor condiţii favorabile în acest sens. Alţi poliţişti de execuţie bine pregătiţi profesional sunt numiţi în funcţii de conducere pe posturile eliberate de cei plecaţi la pensie. Totuşi, se remarcă preocuparea conducerii poliţiei de a completa schemele de personal vulnerabile, pentru a nu se afecta cercetarea penală.
Cât de des vă întâlniţi cu şefii poliţiei pentru a face evaluări privind stadiul cercetărilor în dosarele mai vechi?
Trimestrial şi ori de câte ori este necesar.
Câte sesizări legate de activitatea Parchetului, aproximativ, aţi avut în ultimii 5 ani la Inspecţia Judiciara din cadrul CSM, cate dintre ele s-au confirmat şi, în cazul unui răspuns afirmativ, ce sancţiuni au fost dispuse?
Nu am avut astfel de situaţii ori sancţiuni disciplinare faţă de procurorii din judeţul Alba din partea CSM - ului.
Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalele 5 probleme ale sistemului judiciar din România?
Problemele identificate de mine sunt următoarele: reglementări legale lipsite de coerenţă şi interpretative; o politică necorespunzătoare de gestionare a resurselor umane; încărcătura foarte mare de dosare penale ca o consecinţă a lipsei unor măsuri asumate legislativ în vederea reechilibrării volumului de activitate; numărul insuficient de grefieri şi, la unele parchete, şi de procurori; practica judiciară neunitară.
Schimbarea codurilor de procedura va îngreunează în vreun fel anchetele? De exemplu, una din schimbări vizează obligativitatea începerii urmăririi penale in rem, indiferent de fapta reclamată. A crescut asta volumul de munca? Sunt alte modificări care să vă îngreuneze munca în dosarele penale?
Nu a crescut volumul de muncă datorită intrării în vigoare a noilor coduri, ci din alte motive cum ar fi numărul mare de sesizări ale unor persoane care preferă calea plângerii penale altor cereri de altă natură - civile, disciplinare. Începerea ”in rem” a urmăririi penale nu îngreunează anchetele, ci garantează administrarea legală a tuturor probelor prin începerea procesului penal. Modificările nu afectează negativ munca procurorilor, ci au rolul de a reglementa în mod explicit anumite proceduri, cu respectarea strictă a garanţiilor procesual penale. Cred că, de aproape 3 ani de zile de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale, organele judiciare s-au obişnuit cu noile modificări în procesul de aplicare a legii.
Cum comentaţi existenţa a aproape 600.000 de dosare cu autor necunoscut la nivelul ţării?
Cred că este o problemă de sistem, iar pentru reducerea numărului mare de dosare cu AN, ar trebui iniţiate dezbateri şi de drept comparat, pentru a se vedea cum se gestionează astfel de situaţii în alte state de drept europene, iar mai apoi elaborarea şi luarea unor măsuri asumate de către organele abilitate, în funcţie şi de specificul şi valorile sociale ocrotite de normele de drept penal.
Care este cel mai vechi autoturism din parcul auto al Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, câţi kilometri are la bord, cărui serviciu aparţine şi în ce tipuri de misiuni este utilizat?
Cel mai vechi autoturism din parcul auto al Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba este un autoturism marca Dacia Logan din anul 2007, aflat în folosinţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud, are la bord 138.228 kilometri şi a fost şi este folosit pentru activităţi de serviciu cum ar fi deplasare în interes de serviciu la şi de la instituţii publice, deplasare cu procurorul pentru participarea la efectuarea unor acte de urmărire penală – cercetare la faţa locului, reconstituire, etc.
Dumneavoastră ce autoturism de serviciu aveţi la dispoziţie?
Nu am la dispoziţie un autoturism de serviciu. Atunci când este necesară deplasarea în interes de serviciu, folosesc un autoturism disponibil cu şofer, care nu se află în îndeplinirea altor misiuni ori sarcini de serviciu.
Cât câştigă un procuror nou angajat în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba?
Un procuror nou angajat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba presupune promovarea acestuia de la un parchet de pe lângă judecătorie prin concurs, având o vechime în magistratură de minim 5 ani, iar ca nivel salarial, acesta are un salariu net, în medie, în funcţie şi de vechimea în muncă şi de vechimea în magistratură, de cca 7.000-7.500 lei.
Cum vi se pare nivelul de salarizare din sistemul în care vă desfăşuraţi activitatea?
Nivelul de salarizare este decent, în condiţiile nivelului mediu de salarizare la nivel bugetar şi în concordanţă cu răspunderea şi interdicţiile profesionale.
Cum vi se pare bugetul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba? Este suficient sau e nevoie de suplimentare, cu cât şi pentru ce?
Bugetul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba este îndestulător, el corespunde necesităţilor instituţionale şi nu are nevoie de suplimentare decât atunci când este cazul pentru gestionarea unor necesităţi punctuale.
Numiţi vă rugăm 5 probleme depistate de dumneavoastră personal la nivelul parchetelor din Alba şi ce demersuri aţi realizat sau intenţionaţi să realizaţi pentru soluţionarea acestora?
O situaţie problematică a constituit-o neocuparea funcţiilor de conducere de la nivelul parchetelor din judeţul Alba. Aceasta s-a rezolvat aproape în totalitate prin participarea unor colegi la concursurile specifice şi ocuparea funcţiilor, cu consecinţa eliberării de către aceştia a posturilor de execuţie şi ocuparea şi a acestora fie prin repartizarea de către Institutul Naţional al Magistraturii a unor procurori stagiari, fie prin ocuparea lor prin concurs de admitere în magistratură a unor candidaţi cu vechime juridică. În acest sens, pentru rezolvarea acestor probleme de personal, am solicitat prin cerere scrisă, anual, Consiliului Superior al Magistraturii, ocuparea funcţiilor de procuror de execuţie prin scoaterea şi punerea lor la dispoziţie pentru a fi ocupate prin cele două modalităţi legale.
Pentru deblocarea unor posturi de procuror care erau delegaţi la alte unităţi sau structuri de parchet, s-au făcut demersuri de către instituţiile unde erau delegaţi procurorii pentru definitivarea acestora, concomitent cu neprelungirea delegărilor, cu consecinţa ocupării ulterioare a posturilor devenite astfel vacante. Pentru suplimentarea posturilor de grefieri, am solicitat Consiliului Superior al Magistraturii şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte şi Casaţie şi Justiţie aprobarea modificării statelor de funcţii şi personal ale parchetelor, prin suplimentarea cu mai multe posturi de grefieri la Parchetele de pe lângă Judecătoriile Alba-Iulia, Sebeş şi Câmpeni, obiective realizate, exceptând propunerea cu un grefier la Câmpeni, care sperăm că este realizabilă în viitorul apropiat.
Pentru a fi în concordanţă cu necesităţile Noului Cod de procedură penală care prevăd audierea, în unele cazuri, a persoanelor, cu înregistrarea audio-video a declaraţiilor, s-au solicitat şi obţinut fonduri bugetare în acest sens şi s-a procedat la dotarea cu astfel de mijloace atât pentru toate unităţile de parchet din judeţul Alba
Se resimt presiuni din partea clasei politice asupra activităţii magistraţilor?
Nu există astfel de probleme în activitatea noastră. Prin urmare, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi de la celelate structuri de perchet din subordine nu resimt în activitatea lor presiuni din partea clasei politice.
Cel mai greu caz instrumentat de dumneavoastră, ca procuror, despre ce a fost vorba, cum a fost?
Cel mai vechi şi, poate, cel mai provocator caz din punct de vedere profesional a fost un dosar din anul 2007, când îmi desfăşuram activitatea ca şi procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba. Pe malul râului Mureş, pe raza localităţii Drâmbar, au fost identificate mai multe fragmente cadaverice aparţinând unei persoane de sex femeiesc identificată ulterior ca fiind o minoră de 17 ani, despre s-a stabilit, ulterior, prin probele administrate, că a fost strangulată şi tranşată într-un apartament din municipiul Petroşani, judeţul Hunedoara, de către un bărbat cu dublă cetăţenie româno-americană, care mai apoi a transportat şi abandonat aceste fragmente în locul unde au fost găsite, după un plan prestabilit.
A fost un caz unic în jud. Alba, în care procurorul criminalist, poliţiştii şi specialiştii criminalişti, deopotrivă şi medicii legişti au depus eforturi pentru aflarea adevărului, soldate în final cu prinderea şi arestarea autorului faptei în aproximativ două săptămâni de la sesizare, mai apoi la condamnarea lui la 20 de ani închisoare. Identificarea criminalistică a victimei cu sprijinul iniţial al specialiştilor criminalişti de la IPJ Alba şi, mai apoi, decisiv, cu sprijinul rapid al specialiştilor criminalişti de la Institutul de Criminalistică al IGPR, au condus la administrarea probelor necesare pentru tragerea la răspundere penală a autorului faptei.
Marius Ungureanu conduce Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba din ianuarie 2012. În prezent se află la al doilea mandat în funcţia de prim-procuror. Are 43 de ani, este căsătorit şi are un copil. Marius Ungureanu este procuror din anul 1998, când a obţinut un post la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia. În 2002 a avansat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba unde a activat ca şi procuror criminalist. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, unde a promovat şi un master în domeniul ”Ştiinţe Penale şi Criminalistică”.
Se încarcă comentariile...
