INTERVIU VIDEO Ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Valeri Kuzmin: „Şi preşedintele Putin a dezincriminat câteva fapte penale  cu caracter minor”

INTERVIU VIDEO Ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Valeri Kuzmin: „Şi preşedintele Putin a dezincriminat câteva fapte penale  cu caracter minor”

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin. FOTO David Muntean

În contextul politic internaţional, care se anunţă din ce în ce mai tumultuos, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, a vorbit, într-un interviu acordat în exclusivitate cotidianului „Adevărul“, despre modul în care se raportează Moscova la România, despre cum percepe ultimele evoluţii politice de la Bucureşti, dar şi despre cum se aşteaptă să decurgă relaţiile dintre Kremlin şi Washington, sub preşedinţia lui Donald Trump.


 
 
„Adevărul“: România şi Federaţia Rusă au în comun o tradiţie de cooperare diplomatică de peste 150 de ani. Cum aţi descrie aceste relaţii astăzi?
 
Valeri Kuzmin: Suntem în al 139-lea an de relaţii diplomatice cu România, iar anul viitor vom avea o aniversare memorabilă: 140 de ani, ceea ce înseamnă că imediat după ce România şi-a obţinut independenţa, Rusia a stabilit relaţii diplomatice. În realitate, însă, relaţiile au început mult mai devreme şi sunt mult mai profunde. Istoria noastră diplomatică este plină de controverse şi păreri diferite, dar cu voinţa politică necesară putem avea relaţii bune de vecinătate şi relaţii comercial bazate pe pragmatism. De peste un deceniu, diplomaţia rusă urmăreşte un tip de relaţii diplomatice numite „diplomaţie de reţea”. Înainte se numea diplomaţie colectivă, dar acum are un înţeles adiţional. Diplomaţia de reţea înseamnă să lucrezi pe principalele probleme internaţionale, cum ar fi terorismul internaţional, trafic de persoane, de droguri şi aşa mai departe. 
 
La începutul mandatului dumneavoastră a existat o controversă legată de campania „Cuminţenia Pământului”. La şase luni de la acea campanie, mai credeţi că a fost cea mai bună metodă de a comunica şi de a vă face cunoscută prezenţa? 
 
Cred că am avut dreptul deplin de a ne exprima punctul de vedere alternativ asupra istoriei noastre în acel context. Campania noastră de donaţii a fost acompaniată, din păcate pentru relaţiile dintre noi, de o campanie mai puţin prietenoasă, care a aruncat o lumină nefastă pe relaţiile dintre ţările noastre. Nu am avut nicio intenţie să intervenim în campania propriu-zisă şi înţelegem scopul campaniei de a recupera valorile naţionale. Noi am decis să ne prezentăm varianta noastră şi să donăm nişte bani. Am trimis deja o scrisoare Ministerului Culturii, în care am explicat că nu vom cere banii donaţi înapoi. 
 
Deci nu regretaţi nimic în ceea ce priveşte această campanie?
 
Ce regrete am putea avea? Care ar fi motivele? Credeţi-mă când spun că oamenii care au reacţionat negativ vor avea acest lucru pe conştiinţa lor. Noi am primit multe reacţii pozitive în urma acestei campanii. Ce am observat e că poziţia noastră a fost receptată negativ de cei care aveau o părere negativă despre activitatea noastră şi înainte, dar a generat şi rezultate pozitive şi le-a oferit celor care doresc relaţii bune de vecinătate între ţările noastre să se exprime. Noi ne-am exprimat punctul de vedere alternativ. 
   
 
Cum aţi descrie mutarea de la un post diplomatic din Moldova în România? Ce fel de asemănări şi deosebiri credeţi că sunt între cele două misiuni diplomatice?
 
Pot să spun că misiunea mea în Republica Moldova acum pare foarte folositoare pentru că multe dintre problemele cu care m-am confruntat la Chişinău sunt încă pe agendă, iar eu le cunosc în detaliu. Cred că experienţa din Moldova a determinat numirea mea aici. Cred că un ambasador – şi asta le-am spus-o şi sefilor mei – nu ar trebui să fie numit la un post de mai multe ori. Cu cât te mişti mai mult, cu atât experienţa şi cunoştinţele se lărgesc. 
 
Se întâmplă lucruri interesante în Moldova momentan. Igor Dodon a fost ales preşedinte şi în prima vizită la Moscova a primit o hartă cu „Moldova Mare” de la preşedintele Putin. Cum vi se pare acest cadou?
 
Nu cred că a fost vorba de o hartă cu „Moldova Mare”. A fost o hartă medievală cu Principatul Moldovei, care a existat. Este un fapt istoric cunoscut. Dacă vreţi părerea mea, este doar o dovadă a istoriei comune dintre Moldova şi Rusia. Acest cadou arată clar că relaţiile noastre sunt puternic ancorate în istorie, iar unele documente cu referire la această istorie sunt prezente în arhiva noastră.
 
Dumneavoastră spuneţi că n-ar trebui să interpretăm gestul ăsta mai mult decât este?
 
Absolut. Este pur şi simplu o înmânare a unui document istoric din arhive, care ar fi mult mai bine, cred eu, să fie păstrat de moldoveni în muzeul lor. E normal ca genul acesta de artefacte să-şi găsească locul în muzeele naţionale. 
 
 
La Bucureşti, acest gest a fost perceput ca o jignire. 
 
Dacă sunt oameni care vor să izoleze Rusia, le transmit că îmi pare foarte rău pentru ei. Eforturile lor vor fi în zadar. Vă amintiţi de discursul recent al lui Obama în care numea Rusia „o putere regională”. Preşedintele nostru a întrebat atunci la ce regiune se referă: regiunea Mării Baltice, Mării Negre, Asia Centrală. Orientul Îndepărtat, Articele? Rusia are o structură ierarhică foarte bine delimitată, în care preşedintele este purtătorul principal al mesajului de politică externă. Doar un număr limitat de persoane ar trebui să fie percepute ca cei care prezintă această politică în mod oficial. Altfel, ar trebui să nu vă mai gândiţi la Rusia ca la o societate antidemocratică, unde alte puncte de vedere alternative sunt interzise.
 
Întodeauna am avut sentimentul că Moldova este o bucată de pământ prinsă între un imperiu mare şi o naţiune rănită. Cum vedeţi viitorul acestei regiuni? Spre Est sau spre Vest? 
 
După destrămarea Uniunii Sovietice, după ce nu au mai existat cele două tabere ideologice capitalismul vestic versus comunismul estic, am observat că Uniunea Europeană a devenit din ce în ce mai comfortabilă să se extindă spre graniţele noastre. Astăzi, Moldova este un stat suveran şi independent care trebuie să aleagă, iar cea mai bună alegere, după părerea mea, luând în considerare factorii istorici, e să nu opună integrarea în Vest cu cea din Est. Cei de la Bruxelles impun un asemenea dictat. De ce? Singurul lucru pe care Rusia îl repetă este: dacă semnaţi acest parteneriat, care are ca parte integrală un aşa-numit acord de liber schimb cu implicaţii profunde,
asta înseamnă că Moldova şi Ucraina devin asociate în schimbul liber cu Uniunea Europeană. Federaţia Rusă nu are astfel de zone. Ceea ce noi avem, este un parteneriat cu fostele republici sovietice, aşa-numit CSI.
Astfel, ca prin miracol, Moldova şi Ucraina fac dintr-o dată, parte din două entităţi economice incompatibile. Depinde doar de guvernele acestor ţări să decidă în care dintre cele două entităţi economice le va fi mai bine. Dacă luăm cazul Moldovei, nu am văzut o îmbunătăţire substanţială în situaţia economică a acestei ţări. 

Ambasadorul Rusiei a acordat un interviu în exclusivitate ziarului „Adevărul". Foto: David Muntean    
    
Ştirea momentului în politica internaţională este victoria lui Donald Trump. Care va fi impactul manadatului noului preşedinte american în relaţiile dintre cele două puteri, dar mai ales în această regiune?
 
Nu aştept nicio minune geopolitcă din partea lui Donald Trump. Pare un politician cu o voinţă puternică şi consistentă. Sper ca în timpul administraţiei sale vom putea relua relaţiile diplomatice pragmatice. Suntem într-o situaţie în care oportunităţile par să fie acolo. Noi vom fi sinceri în a ne oferi asistenţa şi să fructificăm aceste oportunităţi în interesul comun al relaţiilor noastre bilaterale. În ceea ce ne priveşte, sper ca Washingtonul să nu se alinieze în spatele unei ideologii supraîncărcate de semnificaţii şi vor fi relaţii mult mai relaxate şi transparente între Federaţia Rusă şi Statele Unite, iar asta va avea un impact pozitiv în toată lumea, inclusiv în Europa de Est.  
 
În acelaşi timp, pe plan intern, România trece printr-un moment dificil. Am avut alegeri, un nou Guvern, un nou Parlament şi avem proteste în stradă, dezbateri aprinse despre o ordonanţă de urgenţă controversată şi un posibil referendum. Care este impresia dumneavoastră despre situaţia din ultimele luni?
 
Primele cinci luni de când am sosit aici le-am dedicat aşteptării rezultatelor alegerilor, care ar fi trebuit să aducă un guvern cu mai multă stabilitate.Nu e doar impresia mea când spun că mulţi dintre colegii mei din corpul diplomatic susţineau acelaşi lucru ca şi mine: fostul guvern nu făcea nimic. Nu neapărat din rea-voinţă, dar pentru că avea un mandat limitat. Era aproape imposibil să menţinem contacte şi să avansăm pe orice palier de cooperare. Sper că societatea românească va fi suficient de matură să iasă din impasul creat de această problemă minoră de a declara sau nu o amnistie. În ţara noastră au fost două momente când preşedintele Putin a dezincriminat câteva fapte penale cu caracter minor. Au fost mai mult infracţiuni cu caracter economic. Sper că aceste discuţii publice să nu împiedice guvernul să continue relaţiile şi proiectele economice.
   
 
Aţi avut vreun dialog oficial cu noul Guvern?
 
Nu. Sunt ocupaţi cu bugetul, dar avem câteva întâlniri aranjate pentru viitorul apropiat.
 
Sancţiunile au afectat clar relaţiile ţărilor UE cu Rusia. Cu toate acestea, există un număr limitat de activităţi economice între România şi Rusia, în afara acestor restricţii. Ne puteţi da un exemplu de relaţii economice pe care România şi Rusia le-ar putea avea şi care nu ar fi supuse sancţiunilor?
 
Avem o balanţă economică de aproximativ trei miliarde de dolari pe anul trecut. Sperăm că nu vor exista piedici create artificial, în special în domeniul energiei, al carburanţilor şi al exploatării platformei continentale. Piaţa din Rusia este foarte interesată de importul de mobilă din România.
Sancţiunile nu se aplică în anumite domenii agricole, mai ales vin, alcool în general. Sper ca afaceriştii români să ia exemplu de la alţi membrii UE ca Germania, Italia, Franţa şi Spania. Chiar dacă sunt sancţiuni, oamenii de afaceri ruşi cred că există oportunităţi pe piaţa din România, chiar şi să se extindă.
 
Încercăm să organizăm, în cel mai scurt timp, o conferinţă cu oameni de afaceri români la Moscova, care să discute direct cu partenerii ruşi.