Analiză. De ce a trecut Vladimir Putin la reprimarea brutală a protestelor şi aruncă după gratii mii de opozanţi

Autorităţile ruse au ridicat marţi tonul împotriva opoziţiei, care pregăteşte o nouă manifestaţie la 3 august la Moscova pentru a cere să participe la alegerile locale, după un miting suprimat brutal de poliţie în weekend.

Procuratura generală, puternicul comitet de anchetă şi primarul Moscovei s-au succedat marţi pentru a avertiza susţinătorii opoziţiei, ai căror lideri principali sunt deja în închisoare în urma manifestaţiei de sâmbătă.

Aceasta a dus la aproape 1.400 de arestări, lucru care nu s-a văzut niciodată de când preşedintele Vladimir Putin s-a întors la Kremlin în 2012.

Deja, o ameninţare foarte concretă şi foarte grea îi vizează pe protestatarii, deoarece anchetatorii ruşi au anunţat că au deschis o anchetă pentru „tulburări masive”, o procedură care poate duce la pedepse care ajung la 15 ani de închisoare.

De asemenea, aceştia i-au acuzat pe protestatari de „încălcarea gravă a ordinii publice, violenţă împotriva poliţiei” şi că au perturbat sâmbătă traficul auto pe şoseaua de centură a capitalei ruse.

Parchetul General a cerut un răspuns „dur” pentru următoarele protestele care nu au fost aprobate de autorităţi. Procurorul şef, Iuri Ciaika, şi-a îndemnat colegii să ia „măsuri eficiente de control”, astfel încât „evenimentele care au avut loc recent la Moscova să nu se mai întâmple”.

Protestul neautorizat de sâmbătă a fost reprimat dur de poliţie şi pare să demonstreze hotărârea autorităţilor de a înăbuşi din faşă orice proteste legate de alegerile locale din 8 septembrie, la care majoritatea figurilor opoziţiei din Moscova au fost împiedicaţi să participe.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, loial Kremlinului, a acuzat opoziţia că „pregăteşte o nouă provocare” pe 3 august şi a mulţumit poliţiei pentru reprimarea manifestaţiei de sâmbătă trecută, iar forţele de ordine au spus că , „au fost nevoiţi să folosească forţa” şi s-au comportat „în mod adecvat”.

De ce se teme Kremlinul

Kremlinul se teme că dacă nu va reacţiona cu mână de fier, atunci fronda se va răspândi: ”Viitorul Rusiei şi al lui Putin sunt incerte. Dar represiunea nu garantează stabilitatea politică, iar majoritatea ruşilor ştiu asta. "

"Mulţi ruşi s-au săturat de corupţie, de represiunea adversarilor politici, de justiţia nedreaptă şi de o presă obedientă. Până în prezent, Kremlinul a reuşit să joace bine pe teoria conspiraţiei, insistând că revolte precum Maidanul din 2014 de la Kiev, au fost orchestrate din străinătate. Dar, sub influenţa reţelelor sociale şi a călătoriilor în străinătate, mentalităţile şi aspiraţiile tinerilor ruşi se schimbă. Vechea generaţie servilă, care poartă memoria terorii Uniunii Sovietice, se micşorează", spun analiştii.

”Frica a fost depăşită”, comentează şi Deutsche Welle. ”Elita la putere e încă pe poziţie, dar se teme să-şi piardă beneficiile. Opozanţii au lăsat deoparte orice frică, sunt gata să-şi sacrifice carierele, să fie întemniţaţi, incriminaţi, persecutaţi. Iar aceşti oameni câştigă autoritate mai ales atunci când statul recurge la violenţă, aşa cum s-a întâmplat sâmbătă la Moscova”.

Protestele au fost declanşate de refuzul autorităţilor de a înregistra candidaturi ale opoziţiei la alegerile locale din Moscova.  Nimeni nu se aşteaptă, evident, ca votul pentru parlamentul local din Moscova să fie o de durere de cap pentru Kremlin. Totuşi, Vladimir Putin are o mare problemă, estimează Politico. Legislativul are puteri reduse. Iar interesul pentru alegerea acestui corp cu 45 de locuri este la fel de redus: participarea la ultimele alegeri, în 2014 a fost de puţin peste 20%.

Dar analiştii politici sunt de părere că Kremlinul este hotărât să nu permită accesul candidaţilor autentici ai opoziţiei, pentru ca ei să nu obţină un punct de sprijin electoral. Putin crede că acest lucru va declanşa începutul sfârşitului pentru sistemul politic gestionat cu atâta grijă.

Veniturile reale din Rusia s-au diminuat pentru al cincilea an consecutiv, pe măsură ce economia scade sub presiunea sancţiunilor economice occidentale şi a preţurilor globale mai scăzute pentru petrol, principalul produs de export. Nivelurile de încredere pentru Putin au scăzut la 31% la începutul acestui an.

Deşi mass-media pro-Kremlin deseori îi tratează pe politicienii din opoziţie ca pe nişte exaltaţi cu puţin sprijin popular, partidul de guvernământ al lui Putin, Rusia Unită, este susţinut de doar 13% dintre alegătorii înregistraţi la Moscova, potrivit unui sondaj de opinie recent publicat.