Harta franceză a vulnerabilităţilor Bucureştiului

Simulare în caz de cutremur FOTO Mediafax

Continuăm astăzi, aşa cum am promis, reproducerea studiului realizat de prof.dr. Samuel Rufat, “Estimation relative de la vulnerabilite urbaine a Bucarest”. Este important pentru că e vorba despre o analiză extensivă a factorilor de vulnerabilitate la nivelul capitalei României, variabile necesare în orice analiză asupra riscurilor cu care ne-am putea confrunta în cazul unui cutremur de proporţii sau a oricărui eveniment de tip cataclism natural.

Forţa cutremurului sau intensitatea unui fenomen climatic extrem nu este decât o componentă căci rezolvarea unei potenţiale crize trebuie să răspundă, cu date foarte precise şi într-un timp extrem de scurt, la următoarea serie de întrebări:

-  care este capacitatea maximă de vehicule pe care o poate găzdui reţeaua de drumuri şi şosele a oraşului (şi aşa dramatic suprasaturată în orele de trafic maxim şi foarte aproape de haos imediat ce apar elemente de climat extrem)?

-  care este capacitatea reală a locurilor pe care unităţile spitaliceşti le pot pune la dispoziţie în interval de minute şi ore în situaţie de dezastru şi care sunt dotările la care se poate apela în asemenea caz, inclusiv situaţia stocurilor de urgenţă de medicamente şi necesar medical care sunt imediat accesibile din rezervele proprii ale spitalelor sau care pot parveni din rezervele strategice ale centrului municipal pentru situaţii de urgenţă

- care este (dacă există şi la dipoziţia cetăţenilor, pe sectoare) harta care să prezinte zonele (săli de sport, internate, hale industriale, săli de concert, etc) destinate găzduirii persoanelor în caz de urgenţă, cu prezentarea estimativă a perioadei în care pot face faţă şi numărului maxim de persoane care pot fi primite, astfel încât să fie pre-programate scenarii de evacuare masive.

-   care sunt stocurile de lenjerie şi necesar de bază pentru igienă personală afectate pentru asemenea operaţiuni de urgenţă, în cât timp pot ajunge ele la centrele de adăpostire a populaţiei, pe ce perioadă maximă pot fi ele furnizate?

-  care este capacitatea de acoperire şi funcţionare a infrastructurilor de urgenţă, cele care preiau sistemele de transport şi livrare energie, telefonie, asigurare de apă potabilă şi distribuire de alimente şi pe ce perioadă se pot asigura aceste servicii?

-  există oare o analiză de risc pentru situaţie de calamitate extremă care să se bazeze pe analize de vulnerabilitate la nivelul sectoarelor şi al diverselor cartiere şi o afectare programată diversificată a operaţiunilor de urgenţă în funcţie de caracteristicile de vulnerabilitate detectate şi corelate cu datele ultimului recensământ?

Sunt întrebări al căror răspuns s-ar putea baza şi pe analiza cercetătorului francez care, cred, răspunde unei stuaţii de vulnerabilitate încă prezentă, din păcate, la nivelul capitalei României. Iată analiza sa şi hărţile de vulnerabilitate rezultate:

 „Diferitele dimensiuni ale vulnerabilităţii necesită luarea în considerare a unui mare număr de date, surse şi de natură adesea foarte diferite (clădiri, demografie, reţele etc). Estimările formale integrează datele specifice unui teritoriu, fragilitatea sistemelor expuse (densitate mare, saturarea reţelelor etc) precum şi capacităţile de adaptare...Analiza contabilă a vulnerabilităţii traduce toate datele în termeni monetari apoi estimează pierderile previzibile în caz de catastrofă. Duce la o confuzie între vulnerabilitate, expunere şi consecinţele previzibile ale unei crize. Mai pune şi multe probleme atunci când probabilitatea petrecerii unor fenomene este necunoscută, atunci când  în termenii unei măsuri monetare unice trebuie adiţionat numărul de victime omeneşti, distrugerile cauzate infrastructurilor şi distrugerea patrimoniului cultural. În plus, se mulţumeşte să adune factori suplimentari fără să privească la interacţiunea lor.

Demersul analitic se bazează pe identificarea “factorilor de vulnerabilitate”... De partea cealaltă, “demersul sintetic ” se bazează pe analiza sistemică pentru a sesiza interacţiunile care sunt la originea creării de vulnerabilitate dar şi pentru evaluarea politicilor de gestionarea riscurilor....Aceste metode pun bazele unei estimări sintetice a vulnerabilităţii...dar nu au reuşit să depăşească obstacolele metodologice...

Spectroscopia vulnerabilităţii

Într-o primă etapă, am pornit de la factorii vulnerabilitate cei mai adesea folosiţi în publicaţiile internaţionale. Este vorba despre densitate, de populaţia tânără (sub 10 ani), populaţia de vârsta a treia (peste 75 de ani), de la construcţiile cele mai rezistente şi cele care nu sunt viabile. În cazul Bucureştiului, clădirile cele mai fragile sunt, pe de o parte, cele construite în lemn sau paiantă, plus cele construite înainte de a940 şi care au fost supuse cutremurelor din 1940 şi 1977 şi care nu au fost ulterior consolidate. Pe toată durata sec. XX, periferiile Bucureştiului au primit noi şi noi veniţi care au construit case mici de tip rural în zone adesea ilegale şi fără nici un fel de viabilitate. Variabilele asupra lipsei de viabilitate sunt legate de faptul că se concentrează asupra zonelor periferice denumite de auto-construcţie ; am ales să alegem drept criteriu indicativ absenţa reţelelor de apă potabilă....Apar următoarele profile de vulnerabilitate:

-          vulnerabilitatea cea mai puternică socio-economică (24 de unităţi spaţiale) : această clasă exprimă legătura între populaţia cea mai tânără, mai vulnerabilă. casele construite în lemn sau paiantă, mai fragile, casele cele mai puţin echipate şi racordate la utilităţi....vulnerabilitatea socio-economică este confirmată de conjuncţia  celor mai mari proporţii de persoane fără pregătire sau aflate în şomaj de lungă durată. În plus, aceste zone nu dispun de echipamente şi infrastructuri de încadrare care ar putea limita efectele crizei. Distribuţia spaţială a acestei clase reflectă concentraţia unei populaţii vulnerabile în zonele periferoce, pe teritorii vulnerabile, moştenitori ai autoconstrucţiei la limita legalităţii.

-          vulnerabilitate fizică atenuată şi populaţie tânără  (20 unităţi spaţiale)  Ş zone unde se află cu mult mai puţine case din lemn sau paiantă şi sunt mai numeroase casele mai bine racordate şi echipate

-          vulnerabilitate fizică atenuată şi populaţie de vârsta a treia (20 unităţi spaţiale): această clasă confirmă legătura între această categorie de populaţie şi casele afectate de seisme (contrucţii de dinainte de 1940). Dar se subliniază şi legătura între categoria respectivă de populaţie şi infrastructurile sistemului de sănătate, şcolare, educaţie şi cultură.

-           vulnerabilitate importantă fizică şi funcţională  (21 unităţi spaţiale): această clasă arată legătura cea mai puternică între populaţia de vârsta a treia şi clădirile  afectate de seisme.Aici se concentrează infrastructurile, instituţiile, echipamentele şi principalele noduri de reţea. Acest profil îmbină deci o foarte puternică vulnerabilitate funcţională cu o concentrare de populaţie de vârsta a treia în clădiri fragile. La Bucureşti, vulnerabilitatea este crescută de concentrarea în centrul oraşului a unei populaţii de vârsta a treia care locuieşte în case afectate de precedentele cutremure.

Spectroscopia vulnerabilităţii

LEGENDĂ: Puternică vulnerabilitate socială; Vulnerabilitate socială pop. tânără; Vulnerabilitatea cea mai scăzută; Vulnerabilitate fizică, pop. vârsta a treia; Puternică vulnerabilitate funcţională; Campus, Zone de activităţi şi aeroport; Spaţii verzi şi păduri; Cimitire; Limitele municipiului

LEGENDĂ: Puternică vulnerabilitate socială; Vulnerabilitate socială pop. tânără; Vulnerabilitatea cea mai scăzută; Vulnerabilitate fizică, pop. vârsta a treia; Puternică vulnerabilitate funcţională; Campus, Zone de activităţi şi aeroport; Spaţii verzi şi păduri; Cimitire; Limitele municipiului. Zona efecte previzibile; Sit SEVESO

LEGENDĂ: Puternică vulnerabilitate socială; Vulnerabilitate socială pop. tânără; Vulnerabilitatea cea mai scăzută; Vulnerabilitate fizică, pop. vârsta a treia; Puternică vulnerabilitate funcţională; Campus, Zone de activităţi şi aeroport; Spaţii verzi şi păduri; Cimitire; Limitele municipiului. Zona efecte previzibile; Sit SEVESO. Zona inundabilă

Cercetătorul francez arată că „populaţia de vârsta a treia care a beneficiat de restituirea imobilelor confiscate de vechiul regim a accelerat îmbătrânirea centrului oraşului, dar nu are întotdeauna mijloacele necesare pentru a proceda la repararea imobilelor cu probleme, ceea ce măreşte vulnerabilitatea acestor cartiere”. În paralel, arată că, tehnic vorbind, vulnerabilitatea cea mai mică este în zona marilor cartiere de locuinţe construite după 1977 conform unor noi normative seismice, mult mai severe.

„Dar aceste analize trebuiesc ponderate de lipsa punctuală de echipamente şi structuri anexe, mai ales medicale, în anumite mari cartiere. Astfel, cartierul Drumul Taberei, construit la finele anilor 1960 în vestul oraşului avea peste 150.000 de locuitori în 2002, dar nu poseda nici un spital sau clinică proprie. Sitalul municipal universitar se găseşte la aproape 3 km dar spre el ajung doar două axe, adesea suprasaturate. Din lipsă de resurse, la Bucureşti infrastructurile şi serviciile prevăzute iniţial pentru marile cartiere de locuinţe nu au fost întotdeauna realizate sau finalizate în perioada de dinainte de 1989. ”

Interacţiuni între profilurile de vulnerabilitate şi problemele existente şi sursele de primejdie

“Această spectroscopie a vulnerabilităţii poate fi mai apoi superpusă cu ajutorul SIG (Sistemul de Informaţie Geografică) cu extensia efectelor previzibile ale diverselor probleme şi primejdii pentru a reprezenta situaţiile de risc...Astfel, profilurile care asociază populaţia în vârstă cu locuinţele vechi şi afectate sunt situte în interiorul zonelor de amplificare maximă a undelor seismice. Şi am văzut cum concentrarea de populaţie în vârstă în cartierele centrale întârzie colodirea imobilelor respective...În plus, instituţiile centrale, infrastructurile şi nodurile strategice sunt concentrate în aceste cartiere/ Reluarea extinderii Bucureştiului spre nord nu diminuează expunerea sa la riscuri seismice, ba chiar din contră; aproape toate imobilele de birouri construite în aceşti ultimi zece ani sunt situate pe terenuri recunoscute de Institutul Naţional de Fizica Pământului ca amplificând cel mai mult undele seismice. În schimb, la estul şi sudul Capitalei, profilurile de vulnerabilitate socială sau de vulnerabilitate slabă corespund unor locuinţe colective contruite dupănormele antiseismice. La sud-est faţă de centrul oraşului, blocurile de locuinţe datează din anii 1980, fiind construite după normele antiseismice mai ridicate de după seismul din 1977. Anumite cartiere prezintă deci o scădere a vulnerabilităţii, dar situaţia din centrul oraşului, asociind vulnerabilitatea fizică şi funcţională cu dinamici care contribuie la întărirea lor, este neliniştitoare.

Din cele 4 centrale termice din Bucureşti, trei sunt situate în apropierea unor zone rezidenţiale foarte dens populate: Grozăveşti, Progresul şi Dudeşti-Syd. Zonele de efecte previzibile pe care le-am calculat pentru aceste locaţii sunt foarte întinse (peste 900 de metri) din cauza exploziilor care se pot produce din cauza unui incendiu (tip Bleve), din cauza unei scurgeri de hidrocarburi (tip Uvce). Populaţia care trăieşte în cartierele din zonele de tip autoconstrucţie sunt cele mai expuse accidentelor industriale. Aceste cartiere, cu o concentraţie puternică de imobile construite ăn lemn şi paiantă, sunt vulnerabile în caz de incendiu şi explozii. În plus, utilizarea de foc deschis în imobile este un fapt obişnuit, iar în aceste cartiere locuieşte populaţia cea mai vulnerabilă din capitală. De altfel, în nordul Bucureştiului, situl Butan Gaz expune un cartier cu profil de vulnerabilitate fizică atenuată. În caz de explozie, interacţiunile pozitive cu locuinţele vor fi deci posibile, locuinţe parţial fragile şi afectate de seisme., cu atât mai mult cu cât acolo locuieşte o populaţie în vârstă, mai greu de evacuat...o situaţie de risc ridicat şi de creştere a vulnerabilităţii.

În ce priveşte probleme hidrologice, ele privesc toate profilele de vulnerabilitate. În centrul oraşului, expunerea la o revărsare de apă în urma rupturii barajului de la Lacul Morii în zona de est este agravată în mod punctual de vechimea şi subdimensionarea reţelei de evacuare: cartierele cele mai sensibile sunt şi acum inundate atunci când intensitatea precipitaţiiilor depăşeşte 50-60 mm/oră.  Cele mai expuse la inundaţii sunt cartierele periferice care nu dispun de canalizare şi sisteme de purificare a apei potabile. Mai ales dacă sunt situate în proximitatea cursului Colentinei în nord. Aceste cartiere prezintă un profil de vulnerabilitate socială înaltă, în plus existând mai mult de jumătate din locuinţe construite din lemn sau paiantă, deci cu mult mai sensibile la apă. În plus, aceste cartiere sunt confruntate cu probleme mai generale de igienă şi subîncadrare medicală: inundaţiile ar putea foarte uşor favoriza apariţia de epidemii. ”.

În caz de criză, Bucureştiul pare să aibă rolul unei cutii de rezonanţă şi să favorizeze schimbarea scării la care ea se produce....

Sigur că datele prezentate de autorul francez sunt supuse oricărei analize critice şi că, între timp, se poate ca unele zone să fi cunoscut mutaţii care să le amelioreze nivelul şi tipul de vulnerabilitate. Mi-aş fi dorit însă ca un asemenea tip de analiză de risc să fie oferit la nivelul fiecărui sector şi cartier din Bucureşti, pus la dispoziţia autorităţilor competente şi validat de acestea pentru ca, ulterior, să fie prezentat public în cadrul unui plan extrem de detaliat pentru situaţii de urgenţă. Este evident că perioada prelungită de criză complexă prin care trecem, cu efectele sale uneori devastatoare asupra categoriilor celor mai defavorizate de populaţie, a crescut nivelul de vulnerabilitate într-un oraş unde mai există zone fără canalizare, cu sute şi mii de case în paragină şi aproape de prăbuşire, cum sunt o parte importantă din cele din zona Centrului Vechi sau din cartierele Rahova, Ferentari....O asemenea analiză de vulnerabilitate foarte precisă ar trebui făcută la nivelul tuturor marilor aglomerări urbane din România, urmate de evaluarea (sau reevaluarea) planurilor existente pentru situaţii de urgenţă. Dublate, evident, de un plan de investiţii pentru consolidarea imobilelor aflate în situaţie de risc.

Noi nu facem decât să transmitem un mesaj asupra urgenţei situaţiei într-un context internaţional în care apar din ce în ce mai multe avertismente asupra posibilei apariţii a unor mişcări seismice importante în zona noastră de lume, aşa cum aţi văzut în raportul european publicat ieri. Poate că ar trebui ca cineva dintre decidenţii noştri politici (acum ocupaţi exclusiv de bătălia politică) să le în seamă şi să facă şi ceva în acest sens...