Podul Prieteniei a ajuns la vârsta pensionării. România și Bulgaria, în fața unui nou proiect peste Dunăre
0La peste șapte decenii de la inaugurarea primului pod peste Dunăre dintre România și Bulgaria, „bătrânul” pod al Prieteniei Giurgiu–Ruse se pregătește să facă loc, în apropierea lui, unui pod modern, adaptat nevoilor actuale în transporturi.
Două poduri peste fluviul Dunărea conectează în prezent rețelele rutiere și feroviare ale României și Bulgariei, iar un al treilea pod, planificat între cele două țări, ar putea fi realizat în următorii ani, la aproape opt decenii de la inaugurarea „Podului Prieteniei” între localitățile Giurgiu și Ruse.
Acest nou pod peste Dunăre, care va lega România și Bulgaria, este în pregătire și ar putea fi construit în jurul anului 2030, tot la Giurgiu.
Contractul pentru proiectarea podului este estimat la peste 60 de milioane de lei, sumă asigurată prin CEF 2 (Mecanismul pentru Interconectarea Europei), și se află în prezent în faza de licitație publică. Pentru realizarea studiului de fezabilitate au fost depuse 11 oferte, iar acesta trebuie finalizat în maximum 23 de luni. Studiul va stabili amplasamentul viitorului pod Giurgiu–Ruse 2, tipul de pod (doar rutier sau rutier și feroviar), precum și valoarea estimată a construcției.
„Prin construcția acestui nou pod se urmărește creșterea eficienței tehnico-economice a rețelei de transport dintre România și Bulgaria, dar și pe axa europeană Nord–Sud, în noul context geopolitic”, informa Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR).
Podurile peste Dunăre au o istorie îndelungată
Cele mai vechi poduri construite peste fluviul Dunărea, care legau teritoriul actual al României de vecini, sunt amintite încă din Antichitate, iar rămășițele unuia dintre ele, construit de romani în vremea războaielor daco-romane, pot fi văzute la Drobeta Turnu Severin.
În ultimii ani ai secolului al XVI-lea, în perioada voievodului Mihai Viteazul, otomanii au construit un pod de vase între Ruse și Giurgiu, menit să faciliteze intrarea armatelor lui Sinan Pașa pe teritoriul Țării Românești.
În secolul al XIX-lea, inițiativa construcției unui pod peste Dunăre, între localitățile Giurgiu și Ruse, a fost luată de Carol I al României, fiind propusă în anii construcției liniei ferate București–Giurgiu, inaugurată în 1869.
Planurile regelui Carol I au fost abandonate în anii următori, însă au fost reluate la începutul anilor ‘50, când România și Bulgaria se aflau sub controlul sovieticilor.
Podul Prieteniei, construit cu muncitori și deținuți politici
Construcția podului rutier și feroviar Giurgiu - Ruse a început în primăvara anului 1952, într-o vreme în care, pe același traseu al Dunării, la circa 200 de kilometri, mii de români munceau la Canalul Dunăre–Marea Neagră.
Câteva luni mai târziu, marele șantier al canalului fluvial a fost abandonat, iar numeroși muncitori și deținuți politici au fost trimiși pe noul șantier de pe Dunăre, menit să facă uitat eșecul proiectului precedent al regimului comunist condus de Gheorghe Gheorghiu Dej.
Potrivit autorităților vremii, proiectarea și construcția podului au fost sprijinite de Uniunea Sovietică, iar Polonia, Cehoslovacia și Ungaria au furnizat marile tabliere metalice ale acestuia, mașini, utilaje și construcții mecanice complexe.
„La realizarea podului peste Dunăre și-a adus contribuția și tânăra noastră industrie constructoare de mașini; marea majoritate a macaralelor și troliilor electrice de felurite tipuri și tonaje folosite pentru lucrările de montaj au fost fabricate în țara noastră”, informa Revista Căilor Ferate Române, în 1954.
Lucrările la primul pod din secolul XX între România și Bulgaria au început în luna martie 1952, pe ambele maluri ale Dunării. Un cartier muncitoresc a fost clădit în același timp pe țărmul românesc, pentru numeroșii muncitori care aveau să fie trimiși pe șantier. Peste 1.000 dintre oamenii care lucrau la Podul Prieteniei, din ambele țări, proveneau din lagăre de muncă pentru deținuți.
„Nu ne era permis să vorbim cu niciun român şi eram separaţi de ei de gărzile bulgare care stăteau în faţa noastră, în timp ce trupele române erau poziţionate de cealaltă parte, pentru a-i preveni pe muncitori să vorbească. Mai ciudat era că nici soldaţii români şi bulgari nu aveau permisiunea să comunice. Păstrau distanţa unii de ceilalţi. Totuşi, unii dintre muncitorii bulgari care mai veniseră în România şi cunoşteau limba strigau către români, întrebându-i de preţul unor bunuri din România”, relata un fost muncitor bulgar, conform unei note din 1955, păstrată în arhivele CIA.
Podul Prieteniei (al Dunării) a fost inaugurat în vara anului 1954 şi a fost considerat unul dintre obiectivele importante realizate în primii ani de comunism. La 22 iunie 1954, în primul tren care a trecut peste fluviu şi a intrat din Bulgaria în România se afla premierul Valko Chervenkov, secretarul general al Partidului Comunist Bulgar, întâmpinat pe malul românesc de Gheorghe Gheorghiu Dej.
În ultimul secol, două poduri rutiere și feroviare peste Dunăre au fost construite pentru a lega infrastructura României și Bulgariei. Primul dintre acestea, numit „Podul Prieteniei”, a fost ridicat în perioada 1952–1954, între Giurgiu (România) și Ruse (Bulgaria), cu eforturile a mii de români și bulgari.
Al doilea pod rutier și feroviar peste Dunăre, între România și Bulgaria, a fost plănuit tot din anii ‘50, după inițiative mai vechi propuse de autoritățile române și bulgare.
Podul numit „Noua Europă” a fost construit în perioada 2007–2013 (an în care a fost și inaugurat), între localitățile Calafat (România) și Vidin (Bulgaria), și a costat peste 200 de milioane de euro. Ambele construcții au aproximativ doi kilometri și reprezintă tronsoane strategice de transport pentru cele două țări.
Se încarcă comentariile...
