ANALIZĂ Evenimentele care ar putea declanşa un nou război regional în Orientul Mijlociu VIDEO INFOGRAFIE
0
Orientul Mijlociu este un butoi cu pulbere în care orice scânteie poate declanşa un nou conflict regional şi noi tensiuni între marile puteri. Decizia preşedintelui Donald Trump de retragere a SUA din acordul de limitare a capacităţilor nucleare militare ale Iranului, în schimbul unei ridicări treptate a sancţiunilor, toarnă gaz pe foc, susţin analiştii.
În ultimele 48 de ore, site-ul israelian Debka raportează că în întreaga regiunea au loc mişcări inedite ale forţelor occidentale. Mişcări de trupe, de aeronave şi mijloace navale care indică un fel de repoziţionare generală, ca şi cum ar fi fost proclamată un fel de stare generală de alertă. Potrivit unor surse care au avut acces la site, forţele americane, britanice şi franceze se îndreaptă spre Orientul Mijlociu întorcându-se în ţările vecine Siriei.
Mişcări extrem de interesante care amintesc, în unele privinţe, de orele precedente aşa-numitei lovituri punitive împotriva armatei siriene după presupusul atac chimic de la Douma. Mişcările „suspecte“ sunt de două tipuri. Avioane şi drone de supraveghere extrem de avansate ale aviaţiei americane ar fi început să opereze deja de mai multe zile, la orice oră, pentru a monitoriza chiar şi cele mai mici mişcări de trupe şi de vehicule atât de pe coastele siriene şi libaneze cât şi în jurul acestor zone.
Toţi ochii sunt aţintiţi asupra grupării Hezbollah, considerată dintotdeauna obiectivul fundamental al strategiei Israelului în Siria. Un alt tip de mişcări, sunt cele care au loc la nivel de deplasare a flotelor ariene şi navale. În ultimele ore, Marea Britanie a mutat un alt escadron de avioane de vânătoare Typhoon în Orientul Mijlociu (bazele fiind în Cipru şi în Cisiordania), iar Franţa a adăugat alte avioane Rafale şi Mirage 2000 la cele care erau deja. Potrivit site-ului israelian, avioanele ar fi ajuns la poziţiile lor utilizând spaţiul aerian al Israelului.
Atacuri israeliene în Siria
Cel puţin nouă combatanţi pro-regim au fost ucişi marţi seara de rachete israeliene care au vizat un sector din apropierea Damascului, spune ONG-ul Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO), care dispune de o reţea extinsă de surse în această ţară devastată de război. Acest incident vine după ce armata israeliană a cerut autorităţilor din platoul Golan să deschidă adăposturile antirachetă din cauza unor „activităţi neobişnuite ale forţelor iraniene în Siria„.
Anunţul armatei israeliene a venit la puţin timp după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul.
„Sisteme de apărare au fost instalate şi forţele israeliene sunt în stare de alertă ridicată în faţa riscului unui atac“, a spus armata statului evreu, într-un comunicat.
„Armata israeliană este pregătită să facă faţă diferitelor scenarii şi avertizează că orice agresiune împotriva Israelului va atrage o ripostă viguroasă“, potrivit sursei citate.
În ceea ce priveşte atacul cu rachete de marţi seara, agenţia oficială de presă a Siriei, Sana, a anunţat moartea a doi civili în provincia Deraa, în apropiere de Damasc.
„Nouă combatanţi care făceau parte din Gardienii iranieni ai Revoluţiei sau din miliţiile şiite pro-iraniene au fost ucişi“ în sectorul Kiswa, spune însă directorul OSDO, Rami Abdel Rahmane.
Rachetele au vizat un „depozit de armament care aparţine Gardienilor Revoluţiei“, forţa de elită a regimului iranian care luptă alături de forţele guvernamentale în Siria, a adăugat acesta.
Marţi seara, premierul Benjamin Netanyahu a afirmat că „susţine total“ retragerea americană din acordul nuclear cu Iranul. Partea din Golanul ocupat de Israel a fost plasată în stare de alertă ridicată în eventualitatea unui atac iranian provenit din Siria.
Tensiunile dintre Israel şi Iran sunt în creştere în Siria, unde Teheranul încearcă să-şi întărească prezenţa. Forţe israeliene sunt în alertă la frontiera de nord. Iranul poate risposta la decizia lui Trump prin activarea aliaţilor regionali – Hezbollah în Liban şi Hamas în Gaza – dar astfel de încercări au totuşi opţiuni limitate, cred analiştii.
Hezbollah încearcă să-şi consolideze poziţia politică în Liban, unde a câştigat primele alegeri din ultimii noua ani. Hamas nu-şi doreşte o confruntare directă cu Israelul şi mizează pe proteste ample pentru ridicarea blocadei.
Inaugurarea ambasadei SUA la Ierusalim
Pe acest fond, pe 14 mai, la aniversarea a 70 de ani la crearea Israelului, Statele Unite vor deschide noua ambasadă de la Ierusalim, după ce preşedintele Trump a recunoscut oraşul drept capitală a Israelului.
Liderul palestinian Mahmoud Abbas continuă să nu stea de vorbă cu Statele Unite, considerând că această ţara nu poate fi un arbitru neutru al conflictului. Între represaliile avute în vedere de palestinieni se numără retragerea recunoaşterii Israelului şi anularea obligaţiilor care derivă din acorduri semnate în anii 1990.
„Când mă uit la ce urmează, îmi spun că Statul Israel nu a văzut o astfel de lună periculoasă din 1967 şi 1973“, avertiza, acum câteva zile, Amos Yadlin, fost comandant al serviciilor de informaţii militare şi şef al Institutului pentru Studii de Securitate Naţională (INSS), referindu-se la perioadele care au precedat războiul de şase zile şi cel de Yom Kippur.
Click pe infografie pentru a mări
Consolidarea axei SUA-Israelul-Arabia Saudită
Anunţul preşedintelui Trump va avea consecinţe importante şi în jocul alianţelor la nivel regional şi global. Pe termen scurt, ar trebui să consolideze legăturile cu cei doi aliaţi locali ai Statelor Unite: Israel şi Arabia Saudită.
De la invadarea Irakului în 2003 de către Statele Unite, Teheranul a urmărit o politică expansionistă în regiune, fie în Irak, fie în Yemen, provocând o mare îngrijorare la Riad. Iordania pare să accepte tacit decizia americană de a muta ambasada. State arabe ar putea face publică o declaraţie împotriva hotărârii lui Trump, dar acesta e considerat un gest adresat cetăţenilor proprii. Arabia Saudită, care a elogiat decizia lui Trump cu privire la Iran, va continua să construiască o alianţă sunită împotriva Teheranului şiit.
Deocamdată, Iranul nu a decis să se retragă din acord şi contează pe europenii, ruşii şi chinezii care nu au urmat exemplul lui Trump. Dar, dacă Teheranul optează pentru escaladarea crizei, „europenii vor fi nevoiţi să fie alături de Statele Unite, iar Teheranul va cădea în capcana care i-a întins-o Donald Trump“, susţine Riad Kahwaji, Director al Institutului Inegma specializat în probleme militare şi de securitate, cu sediul în Dubai. Şi acesta spune că Teheranul „are multe cărţi pe care le-ar putea folosi“.
După „Axa Răului“ cu Irakul lui Saddam Hussein, Iranul şi Coreea de Nord, acum am putea asista la „axa rezistenţei“ care ar putea consacra apropierea dintre Iran şi Rusia împotriva Americii.
Analiştii se tem că la orizont se profilează mai multe fracturi: prima internaţională, a doua în tabăra occidentală şi a treia în sânul Alianţei nord-atlantice. Un război cu reverberaţii şi mai mari decât cel sirian ar putea izbucni dacă Israelul, ţările arabe sunite şi Statele Unite ale Americii încep să bombardeze instalaţiile nucleare ale Iranului precum şi centrele sale balistice.
Un haos fără precedent se profilează la nivel mondial dacă lumea şiită şi lumea sunită se lansează într-un conflict direct, fiecare cu aliaţii săi africani, asiatici sau occidental, susţin experţii.
Se încarcă comentariile...
