Valul neobişnuit de frig şi încălzirea planetei: bancuri sau cataclism anunţat?
0
Un subiect foarte serios care, în această zi de duminică, poate fi dezbătut, la alegerea dvs., pe două paliere. Primul este cel al unui umor de bună calitate, jucându-se cu previziunile de tip catastrofă iminentă, relativizându-le pe baza principiului etern valabil care spune cu mult optimism că „poate n-o fi dracul atât de negru”.
Iată, în acest registru, analiza făcută de Ronan în CONTREPOINTS pe 2 aprilie 2013, cu „sfaturi pentru a face să se creadă că ai priceput legătura între „încălzirea climatică” şi „valul neobişnuit de frig”:
„Atunci când ceri părerea unui climatolog, vă răspunde foarte competent: „depinde, cum vreţi să vă demonstrez asta?“ Valul de frig care afectează din nou Europa ar putea schimba fundamental paradigma încălzirii climatice datorate activităţilor umane, dar nici un comentator serios nu va pune sub semnul întrebării o realitate stabilită atât de solid: trebuie nu numai să reafirmi că încălzirea planetară este o realitate, dar mai trebuie să şi găseşti un mijloc ciudat de a lega cele două fenomene printr-o cauzalitate complexă. Când eşti specialist climatolog, se poate. Dar nu toată lumea e specialist cu acte în domeniu şi atunci încep problemele.
1. Prin explicaţiile pe care le dai, trebuie să introduci confuzia în mintea interlocutorului. Spune că „există o încălzire climatică, deci banchiza se topeşte, deci este mai puţină lumină reflectată de poli, căldura stagnează şi marea se încălzeşte...şi banchiza se topeşte şi mai mult! Iar asta...ei bine, asta dereglează totul şi deci iarna va fi mai frig”. Argument cam debil? Exact asta veţi citi în toată presa.
2. Foloseşte cât mai multe expresii prefabricate. „Este vorba despre o problemă legată de dereglarea Oscilaţiei Nord-Atlantice...” E limpede că n-aţi priceput legătura dintre cele două fenomene, atunci adăugaţi un element care nu explică nimic dar care arată că aţi încercat să vă documentaţi. Poate să ţină.
3. Temperaţi-vă atitudinea. „Nu ar trebui să vorbim despre încălzire climatică ci, mai degrabă, despre dereglări climatice”. Când nu înţelegi un fenomen, bagi la înaintare o consideraţie de tip global şi mai importantă. Dacă temperaturile revin la limitele normale, veţi vorbi despre „incertitudini climatice” sau chiar de „probleme climatice”. În felul ăsta, sunteţi siguri că veţi avea mereu dreptate. Metodă deloc proastă.
4. Folosiţi termenii la modă. „Este un efect datorat slăbirii în intensitate a Vortexului polar”. După chestia asta, nu vă mai contrazice nimeni. Când bagi „Vortex” în orice explicaţie, orice devine posibil.
5. Fă predicţii care nu te angajează decât pe tine.. „Vom avea ierni foarte grele timp de decenii de acum înainte”. De ce zici „decenii de acum înainte”? Puţin îţi pasă, nimeni n-o să vină în 2043 să-ţi ceară socoteală că explicaţiile tale de acum sunt doar baliverne.
6. Gândeşte în termeni de perioade geologice. Ce înseamnă două sau trei ieri grele în istoria Terrei? Nu se poat trage concluzii concludente. Astea fiind spuse, nici încălzirea globală nu durează de mai mult de 50 de ani.În concluzie, nu ezitaţi să măturaţi totul cu o mişcare de mână dispreţuitoare, gândiţi pe termen lung şi spuneţi doct că dezbaterile despre ce iarnă urmează sunt poveşti de spus la cârciumă.
7. Purtaţi-vă dispreţuitor cu interlocutorii, manifestaţi chiar dezgust. Dacă îndrăznesc să spună că va fi rău, asta înseamnă sublinierea paradoxului între încălzirea climatică şi faptul că purtăm paltoane şi în aprilie. Asta ar însemna să punem sub semnul întrebări consecinţele actelor noastre iresponsabile, stratul de ozon şi tot restul...Pe ăla care zice că o să fie rău, calificaţi-l drept negaţionist şi ameninţaţi-l că-l daţi în judecată. Totuşi, libertatea de expresie are şi ea limitele ei...
8. Negaţi evidenţa. „Dimineaţa a început să fie chiar frig...dar la birou stau doar în cămaşă cu mânecă scurtă!” . Vine primăvara, mergeţi pe terasă să vă beţi cafeaua în ciuda unui frig de crapă pietrele, ce dracu’, doar ani de zile i-aţi înnebunit pe toţi la cap cu încălzirea climatică şi n-o să vă schimbaţi acum părerea.
9. Mizaţi mereu pe proverbele şi pe înţelepciunea populară. Bătrânii noştri nu ştiau ce-i aia încălzire climatică, dar ştiau că în luna mai nu prea faci ce vrei tu. Când nu înţelegi nimic din meteorologie, aplică sfaturile bunicii, n-o să fii luat niciodată prin suprindere”.
Palierul doi: previziunile unui dezastru anunţat.
Există un prim grup de specialişti care neagă orice posibilitate de intrare într-o perioadă care să implice frig extrem. Există însă şi alţii, foarte mulţi, care spun că previziunea legată de posibila intrare într-o nouă perioadă de glaciaţiune vine tocmai ca o confirmare a efectelor extreme ale încălzirii climatice. Această realitate paradoxală, spun ei, se explică perfect: este un rezultat parţial al topirii din ce în ce mai accentuate a gheţii din Arctica.
Am primit ieri, de la o bază de date specializată, 30 de opinii ale unor oameni de ştiinţă care vorbesc, în tonuri diverse de moderaţie şi certitudine, despre intrarea planetei într-un ciclu de răcire globală. Iată câteva dintre aceste opinii exprimate în cursul ulimilor ani:
Jennifer Francis, profesor cercetător la Rutger Institute of Coastal and Marine Sciences:
„Gheţarii se topesc rapid. Mai sunt acum doar 80% faţă de ce erau în urmă cu 30 de ani. Pierderea înregistrată a fost extrem de importantă. Este un simptom al încălzirii climatice globale şi acesta contribuie la încălzirea Arcticii”. Aceasta duce la încălzirea oceanului şi a atmosferei, ceea ce are ca efect deplasarea curentului de aer denumit „Jet Stream” care circulă la o altitudine între 6 şi 15 Km. „Aceasta afectează acum Jet Streamul şi conduce la fenomenele meteo extreme pe care le observăm la altitudini medii. Aceasta permite ca aerul rece provenind din Arctica să ajungă din ce în ce mai departe spre sud”.
Don Easterbook, Professor Emeritus, Dept of Geology, Western Washington University:
„Să vă aşteptaţi la o răcire globală a vremii pe următoarele două sau trei decenii şi care va fi cu mult mai dezastruoasă decât ar fi putut să fie încălzirea globală”
Prof. Henrik Svensmark, DTU Copenhagen:
„Încălzirea globală a luat sfârşit şi a început cea a răcirii climatice. Nici un model climatic nu prezisese asta, ba chiar dimpotrivă. Aceasta înseamnă că nu se pot face proiecţii fiabile pentru viitor”.
Dr. Jarl R. Ahlbeck, Universitatea AboAkademi, Finlanda:
„O activitate solară prelungită la un nivel scăzut va putea provoca pe viitor ierni extrem de friguroase în America de Nord, Europa şi Rusia ”
Dr.Alexander Frolov, şeful serviciului public rus de meteorologie Rosgidromet:
„Din punct de vedere ştiinţific, în termenii unor cicluri climatice lungi, ne aflăm într-o perioadă de răcire climatică globală...Temperaturile ultimilor trei ani în Siberia, Arctica şi în regiunile montane din Rusia dovedesc acest lucru aşa cum o probează şi refacerea actuală a stratului de gheţă din Arctica şi absenţa unor semne de încălzire în Siberia”.
Dr. Karsten Brandt, director serviciu meteo la donnerwetter.de :
„Este foarte probabil că în următorii zece ani vom avea fiecare a doua iarnă ca fiind foarte rece. Doar două ierni din zece vor fi cu temperaturi blânde”.
Regis Crepet, meteorolog specialist în previziuni pe termen lung la Meteo Consult:
„Da, dacă privim la indicatori, iarna 2013-2014 va fi lungă şi friguroasă. Dar aşa cum a fost şi iarna trecută. Începând cu 2005, Europa şi America de Nord se află în centrul unui ciclu de temperaturi joase. Rusia nu a mai cunoscut ierni atât de reci de 70 de ani încoace. Este un ciclu de temperaturi joase care nu are o explicaţie limpede şi din care nu am ieşit încă...Odată cu topierea parţială a calotei arctice, în Atlanticul de Nord a ajuns o mare cantitate de apă rece. Aceasta poate determina o iarnă foarte rece. Este un efect pe care meteorologii îl prezintă ca „efectul de frigider deschis”. Dacă deschideţi uşa frigiderului, el se va încălzi dar va scade temperatura din cameră...”
Dr. Judith Curry, autoarea studiului privind modificările climatice (versiunea online a Analelor Academiei naţionale americane de ştiinţe, 2012):
„Studiul nostru demonstrează că diminuarea gheţurilor din Oceanul Arctic este legată de schimbări survenite în timpul iernii în circulaţia atmosferică din emisfera nordică...Modificările din circulaţia curenţilor aerieni duce la o formare mult mai frecventă de zone stagnante de presiune înaltă de presiune atmosferică înaltă centrate pe Atlantic şi care blochează fluxul de aer cald care vine din vest, provocând un flux de aer polar şi puternice căderi de zădadă în Europa. ”
Sunt avertismente care trebuie luate în serios. Oricum, la Bruxelles, ele reamintesc momentele super-tensionate ale începutului de an 2006, când, în urma conflictului care opunea Ucraina şi Rusia, livrările de gaze au fost reduse cu 25-30% către Germania, Polonia şi Lituania, mulţi comentatori vorbind atunci dspre declanşarea primului mare conflict al secolului XXI...iar în 2009, livrările către Europa au fost suspendate trei săptămâni tot din cauza neînţelegerilor existente dintre cele două ţări. Şi în acest moment, 80% din gazele ruseşti importate de UE (un sfert din consumul global al UE) trec prin Ucraina şi există oare din nou posibilitatea (ca în cazul precedentelor crize) sistemul de conducte şi valve să cedeze în condiţiile unei perioade prelungite cu temperaturi foarte joase? Unii observatori se tem că, pe plan politic, lucrurile s-ar putea complica din nou în această iarnă după anunţarea la Vilnius a deschiderii oficiale a drumului Ucrainei către UE.
Ce fac în răstimp ţările europene? Cert că îşi majorează în regim de urgenţă stocurile strategice. Iar în Franţa, zilele trecute, a apărut un Ghid naţional privind o iarnă rece publicat pe portalul guvernamental destinat colectivităţilor locale. Poate şi primăriile noastre ar putea fi interesate de acest document (găsiţi aici, în josul paginii, un link care vă permite descărcarea textului în format PDF). Are şi România un asemenea plan, organismul naţional pentru situaţii de urgenţă poate detalia lista măsurilor într-o asemenea situaţie împreună cu dimensiunile stocurilor strategice deja constituite conform obligaţiilor europene, numărul locurilor de cazare la nivelul fiecărui judeţ pentru găzduirea persoanelor de vârsta a treia şi a celor fără adăpst care ar putea fi afectate de o iarnă foarte grea, numărul de echipe care pot fi constituite pentru intervenţii în caz de urgenţă, etc ?
Asta în cazul în care credem în previziunile care vorbesc despre un sezon următor lung şi friguros. Dacă nu, alegem primul palier al articolului şi ne rugăm la bunul Dumnezeu să scăpăm şi de data asta. Sigur, adică luaţi prin surprindere cum ne este obiceiul din neam în neam, dar cum nu plăteşte nimeni, gata pentru a discuta politică şi a ne întreba cine iese la anul...mai punând o haină în plus pe noi, vorba celebrului răposat...
Se încarcă comentariile...
