Raportul Louis Michel – bomba poate schimba soarta alegerilor europene
0
Astăzi, Comitetul pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, într-o şedinţă prezidată de Juan Fernando Lopez Aguilar (socialiştii europeni) a aprobat cu 31 de voturi pentru, 18 contra şi 5 abţineri, Rezoluţia asupra situaţiei drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană.
Aveţi aici, realizată excelent de colegii de la Calea Europeană, prezentarea documentului care va intra în votul plenului Parlamentului European, la Strasbourg, în perioada 24-27 februarie.
Ceea ce am vrea să mai adăugăm sunt elementele de fundamentare – deosebit de interesant şi semnificative – prezentate de raportorul Louis Michel (liberalii europeni într-un document de anul trecut care a stat la baza a ceea ce s-a votat astăzi şi care concentrează, enumeră şi argumentează motivaţiile şi propunerile de schimbare a legislaţiei europene în domeniu).
Este vorba despre cea mai amplă revizuire a standardelor şi procedurilor de lucru pentru domeniul politic cel mai sensibil la nivel european, cel al respectării drepturilor fundamentale şi, implicit, al asigurării funcţionării corecte a statului de drept.
Este un răspuns direct, deocamdată doar la nivel de propunere legislativă (dar care are toate şansele să se transforme în realitate printr-un vot majoritar care pare deja asigurat în plenul PE) a iniţiativei Comisiei Europene care, încă din primele luni ale anului trecut, evoca nevoia urgentă de apariţie a unor noi tipuri de mecanisme de evaluare şi sancţiune în cazul unor posibile încălcări a „Criteriilor Copenhaga”.
Textul elaborat de Louis Michel (îl puteţi lectura integral aici) enumeră bazele legale ale propunerii printre care, evident, se numără seria de documente legale şi poziţii adoptate în ultima perioadă de CE şi Parlament, susţinuye de Consiliul European, dar şi faimoasa scrisoare din 6 martie 2013 adresată Preşedintelui Comisiei Europene de miniştrii Afacerilor Externe din Germania, Danemarca, Finlanda şi Olanda, precum şi constatările de abateri grave de la normele europene într-o serie de State Membre (este citată de mai multe ori Ungaria, dar nu şi România). Referinţa centrală este la art.2 al Tratului UE care afirmă că valorile europene trebuie să fie respectate de către UE şi de către Statele Membre, iar orice criză provocată de nerespectarea acestor valori într-un Stat Membru având un impact negativ asupra celorlalte State Membre ca şi asupra Uniunii în ansamblul său.
Contextul este clar definit: „UE trece printr-o perioadă de criză economică şi financiară precum şi printr-o criză de democraţie şi constituţionalitate...aceste tensiuni subliniind lipsa unor instrumente apropriate de a face faţă crizei...Comisia Europeană indicând dorinţa sa de a întări regulile statului de drept în UE şi să folosească scrisori de notificare formală în cadrul art. 7 al actualului Tratat al UE, vorbind deasemeni despre necesitatea de a amenda Tratatele”.
Este vorba despre o discuţie extrem de importantă care vizează faptul că, deocamdată, Uniunea Europeană nu dispune formal decât de ameninţarea ultimă, cea de ridicare a dreptului de vot în Consiliu, ideea fiind că ar trebui introduse o serie de etape intermediare.
Recomandări:
- deschiderea unui dialog între instituţiile europene şi un Stat Membru atunci când există riscul unei încălcări serioase a valorilor UE precum şi posibilitatea instituţiilor europene să facă recomandări în sensul art 7 (1) din Tratatul UE, sprijinind pe deplin propunerea Comisiei de a folosi în acest context scrisori formale de notificare
- crearea şi adoptarea unui set de recomandări şi penalităţi (spre exemplu, suspendarea temporară a fodurilor europene, aplicarea unor anume acte, etc.) pentru a răspunde violării art 2 şi art 7 ale Tratului
- adoptarea unui sistem tip „early warning ”, dialog politic şi tehnic, scrisori formale de notificare precum şi o „procedură de îngheţ“- stabilirea unui ciclu politic european în aplicarea art 2 al Tratatului UE (democraţie, statul de drept, drepturi fundamentale, egalitate) care să ofere un cadru anual şi multianual precum şi un forum anual deschis asupra acestor valori europene, mai ales în domeniul protecţiei drepturilor fundamentale.
- se solicită Comisei de a propune amendamente la Tratatele existente...cu o extindere a puterilor Comisiei Europene şi ale Curţii Europene de Justiţie.
Foarte interesante, chiar dacă extraordinar de complicat de concentrat într-un articol, referinţele la nevoia de modificare a unora dintre articolele Tratatului care vorbesc despre momentul în care se poate trece la anunţarea de sancţiuni, separându-se, la nivelul Consiliului, o prima etapă de „risc de încălcare a Tratatelor” de cea de „violare a Tratatelor”, pentru fiecare fiind necesar un alt tip de majoritate de vot.
Este foarte interesant indicaţia că ar fi mare nevoie ca analiza unor asemenea posibile violări ale Tratatului să nu mai fie bazată doar pe o evaluare politică, aşa cum este acum, ci să fie însoţită şi de un set foarte clar definit de criterii tehnice şi obiective, precum şi de o paletă mai largă de penalităţi „detaliate şi precise”.
Am insistat asupra acestui document deoarece o parte dintre recomandări se găsesc în textul final votat azi, dar, desigur, vor fi integrate în propunerea legislativă a Comisiei.
Foarte interesant că această discuţie va fi finalizată la foarte puţin timp înainte de deschiderea oficială a campaniei pentru europarlamentare şi se încadrează perfect în programul electoral al unuia dintre candidaţii cu şanse la Preşedenţia Comisiei Europene, doamna Viviane Reading...Rămâne o singură întrebare: cât de repede se va mişca Comisia Europeană?
Cât de repede ar putea aproba Consiliul European o asemenea iniţitivă legislativă? Cui i se va aplica în ordinea priorităţilor, tocmai pentru a da un exemplu clar că Uniunea Europeană vorbeşte foarte serios ţi vrea să acţioneze în domeniu?
Este însă limpede că, de acum, orice acuzaţie privind încălcarea regulilor statului de drept va avea o cu totul altfel de valoare şi va rezona direct în toate instituţiile europene ai căror lideri sunt extrem de doritori să arate că se iau în serios, odată cu mandatele lor pe care, fireşte, le-ar vrea cel puţin reînnoite.
Context în care mare, foarte mare atenţie la termenii care vor fi folosiţi în Raportul MCV pentru România, primul document care va fi produs de Comisia Europeană după adoptarea documentului de azi şi, posibil, înaintea dezbaterii în plen de la Strasbourg. În politica de acest nivel, chiar că nimic nu este întâmplător...
Citiţi mai multe despre raportul adoptat de LIBE în cadrul Parlamentului European
Se încarcă comentariile...
