De cinci ori a menţionat numele României dl Juncker în discursul său privind Starea Uniunii, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Vorbind despre „Uniunea valorilor” şi despre cele trei principii fundamentale pe care se bazează Europa - libertatea, egalitatea şi statul de drept - preşedintele Comisiei a specificat că „într-o Europă în care toţi sunt egali, nu pot exista cetăţeni de rang secund. Este inacceptabil că în 2017 încă mor copii de boli care ar fi trebuit să fie de mult eradicate în Europa. Copiii României sau ai Italiei trebuie să aibă acelaşi acces la vaccinuri contra rujeolei precum ceilalţi copii din Europa”.

În continuare, referindu-se la nevoia de unitate, dl Juncker a declarat că UE trebuie să devină mai inclusivă:

„Dacă vrem să întărim protecţia graniţelor noastre externe, trebuie să permitem Bulgariei şi României să se alăture imediat Spaţiului Schengen.”

Jean-Claude Juncker

În partea dedicată unei „Uniuni mai democratice”, a precizat că va acorda o atenţie particulară Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi României în 2018. 2018 este anul în care aceste patru ţări îşi vor sărbători cea de-a suta aniversare. Cei care au ambiţia de a croi viitorul continentului nostru trebuie să-i cunoască şi să-i onoreze istoria comună şi, implicit, istoria celor patru ţări menţionate, ţări fără de care Europa n-ar fi completă”, a punctat liderul forului comunitar.

În ceea ce priveşte foaia de parcurs şi momentul ieşirii Marii Britanii din UE, la 29 martie 2019, Jean-Claude Juncker a făcut apel la „preşedintele Tusk (al Consiliului European, n.a.) şi la România, care va exercita preşedinţia (Consiliului UE, n.a.), în cursul primului semestru din 2019, să organizeze un summit special în România, la 30 martie 2019. Dorinţa mea este ca acest summit să se desfăşoare în frumosul oraş istoric Sibiu, pe care-l cunosc de asemenea sub numele de Hermannstadt. Acesta ar trebui să fie momentul reunirii noastre pentru a lua deciziile necesare construirii unei Europe mai unite, mai puternice şi mai democratice”, a afirmat preşedintele Comisiei.

De asemenea, România este vizată, alături de celelalte membre ale Uniunii, în de toate iniţiativele concrete lansate de jean-Claude Juncker într-un discurs care are şansa de a deveni istoric prin mutaţiile pe care le propune la nivelul arhitecturii europene.

De la reforma instituţională - comasarea funcţiilor de preşedinte al Comisiei Europene şi de preşedinte al Consiliului European - la crearea postului de ministru european al economiei şi finanţelor, care să promoveze şi să susţină reformele structurale în statele membre.

De la statul de drept - „Europa a înlocuit forţa celui puternic cu forţa legii (…) În Uniunea Europeană, statul de drept nu este opţional. Este o obligaţie”, la clarificarea discuţiilor privind Parlamentul Zonei Euro: „Nu avem nevoie de structuri paralele. (…). Parlamentul Zonei Euro este Parlamentul European”.

De la combaterea terorismului, prin înfiinţarea unei unităţi europene de informaţii care să asigure că datele privind teroriştii şi luptătorii străini sunt partajate automat între serviciile de informaţii şi cu poliţia, la securitatea cibernetică: „Atacurile cibernetice pot fi mai periculoase pentru stabilitatea democraţiilor şi a economiilor decât puştile şi tancurile. (…) Astăzi, Comisia propune noi instrumente care să ne ajute să ne apărăm, printre care se numără o Agenţie Europeană pentru Securitate Cibernetică.

De la detaşarea lucrătorilor - Lucrătorii ar trebui să primească acelaşi salariu pentru aceeaşi muncă prestată în acelaşi loc - la standardele duble în ceea ce priveşte calitatea produselor alimentare: Într-o Uniune în care toţi suntem egali, nu pot exista consumatori de categoria a doua. Nu voi accepta ca în unele părţi ale Europei să se vândă consumatorilor alimente de o calitate mai scăzută decât în alte ţări”.

Şi, nu în ultimul rând, cu referire la Zona Euro: Euro are vocaţia de a fi moneda unică a Uniunii Europene în ansamblul său”. În acest sens, va fi creat un instrument de sprijin pentru ţările membre ale Uniunii care vor să adere la Zona Euro. Totodată, pachetul de propuneri privind uniunea economică şi monetară prevede transformarea Mecanismului european de stabilitate într-un Fond Monetar European.

Peste Europa adie, din nou, Speranţa într-un viitor comun, într-o Uniune a tuturor europenilor care se regăsesc în valorile democratice, o Uniune capabilă şi activă să-şi protejeze cetăţenii şi să le ofere cadrul prosperităţii şi siguranţei de care au nevoie. Pentru noi, românii, este determinant locul pe care preşedintele Juncker ni-l propune, de factor activ al relansării Europei Unite. Stă în voinţa şi puterea noastră, de acum, ca stat şi cetăţeni, să acţionăm pentru o Românie cu adevărat europeană.