MAE salută decizia SUA privind creşterea prezenţei militare în Europa de Est

Clădirea Pentagonului

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a salutat anunţul Washingtonului privind „sporirea de patru ori a bugetului destinat Iniţiativei pentru Reasigurarea Europeană (ERI) pentru anul 2017“, precum şi „determinarea de a asigura o prezenţă militară americană robustă în Europa“, potrivit unui comunicat difuzat miercuri.

„Anunţul reprezintă o confirmare a angajamentului puternic al SUA pentru securitatea europeană, întărind măsurile Aliate destinate apărării colective şi descurajării factorilor de risc“, apreciază MAE.

„Implementarea măsurilor anunţate de SUA va contribui semnificativ la consolidarea securităţii României şi a celorlalţi Aliaţi în faţa provocărilor de securitate cu care se confruntă regiunea noastră“, se arată în comunicat.

„În cadrul Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, ţara noastră acţionează pentru aprofundarea cooperării cu partea americană pe dimensiunea de securitate, materializată deja printr-o serie de proiecte de interes strategic, cum ar fi edificarea arhitecturii de apărare antirachetă sau implementarea de proiecte militare comune“, dă asigurări MAE.

„Decizia SUA (…) reprezintă un element important atât în sprijinul implementării deciziilor adoptate la Summit-ul Aliat din Marea Britanie, cât şi în pregătirea Summit-ului NATO din Polonia, din acest an“, precizează diplomaţia română.

Preşedintele american, Barack Obama, intenţionează să majoreze substanţial amplasarea de armament greu, vehicule blindate şi alte echipamente NATO în Europa Centrală şi de Est, cu scopul de a descuraja Rusia în ceea ce priveşte noi agresiuni în regiune, scrie „New York Times“.

Marţi, secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a prezentat proiectul de buget al Pentagonului pentru 2017, care prevede finanţări suplimentare destinate luptei împotriva reţelei extremiste Statul Islamic, precum şi întăririi prezenţei militare americane în Europa de Est, în special în Estonia şi România.

Conform prestigioasei publicaţii, care citează mai mulţi oficiali, Casa Albă plănuieşte să solicite în acest scop o suplimentare bugetară de peste 3,4 miliarde de dolari pentru cheltuielile militare din Europa în 2017, ceea ce înseamnă o creştere de peste patru ori a bugetului actual de 789 milioane de dolari. 

Analişti independenţi au fost însă surprinşi de amploarea acestei creşteri prevăzute a cheltuielilor militare pentru Europa. Potrivit unor analişti, creşterea cheltuielilor şi desfăşurarea de militari suplimentari va deranja, cu certitudine, Rusia.

„Este un semnal extrem de puternic de angajament pentru descurajarea Rusiei şi întărirea alianţei noastre şi a parteneriatului cu ţări precum Ucraina, Republica Moldova şi Georgia“, a apreciat Evelyn N. Farkas, însărcinată până în octombrie la Pentagon de politica cu privire la Rusia şi Ucraina.

Potrivit unor oficiali din administraţie, noile investiţii nu au drept scop doar descurajarea Rusiei. Armele şi echipamentele ar putea fi desfăşurate şi de-a lungul flancului sudic al NATO, unde ar contribui la lupta împotriva Statului Islamic sau la gestionarea valului de imigranţi din Siria.

Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că ţinta principală a acestor suplimentări bugetare este Rusia, responsabili din administraţie insistând că, după doi ani de la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, este imperativ ca Moscovei să-i fie trimis un mesaj că NATO va face tot ceea ce trebuie pentru a-şi proteja membrii est-europeni, îngrijoraţi că ar putea fi următoarele ţinte ale agresiunii ruse.

Rusia a investit puternic pentru a-şi transforma armata greoaie, în stil sovietic, într-o forţă mai flexibilă, capabilă să poarte intervenţii rapide. Această realitate, combinată cu disponibilitatea preşedintelui rus Vladimir Putin de a folosi armata pentru a extinde influenţa Rusiei dincolo de graniţe, a necesitat o forţă de descurajare mai puternică, explică oficiali de la Pentagon. Potrivit unuia dintre ei, Pentagonul doreşte o prezenţă rotativă permanentă în Europa de Est, ceea ce presupune că în regiune va exista întotdeauna echivalentul unei brigăzi, mai scrie The New York Times. 

Printre ţările unde ar putea fi amplasate echipamentele şi fortele suplimentare se numără Ungaria, România şi ţările baltice, potrivit unor oficiali de la Pentagon citaţi de cotidianul american.

Bugetul militar al Statele Unite este cel mai important din lume şi depăşeşte chiar bugetele de apărare însumate ale altor opt armate mari. Bugetul complet al apărării american pentru 2017 va fi dezvăluit săptămâna viitoare.