Câţi refugiaţi a primit Germania şi de ce are nevoie de ei

Câţi refugiaţi a primit Germania? Aproximativ 450.000 de noi refugiaţi au fost înregistraţi în Germania de la începutul anului, dintre care 37.000 numai în prima săptămână din septembrie, după cum a declarat, joi, vicecancelarul german Sigmar Gabriel în faţa membrilor din Bundestag. Berlinul mizează pe forţa de muncă a acestor imigranţi pentru a-şi salva propria economie.

„Germania a înregistrat până marţi 450.000 de refugiaţi de la începutul anului“, a declarat vicecancelarul. „În august ei erau 105.000, iar în cursul primelor opt zile din septembrie — 73.000. Este posibil să fie mai mulţi de 100.000 în septembrie“, a adăugat oficialul german, citat de Reuters.

„Aceasta arată, de fapt, că repartizarea a 160.000 de refugiaţi în Europa nu este decât un prim pas (...). Practic, o picătură într-un ocean“, a spus Sigmar Gabriel.

Câţi refugiaţi a primit Germania. Autorităţile se aşteaptă la 800.000

Autorităţile de la Berlin se aşteaptă să primească 800.000 de solicitanţi de azil în 2015, de patru ori mai mult decât anul precedent, un record în Europa.  Germania ar putea să cheltuiască până la zece miliarde de euro cu numărul-record de azilanţi pe care doreşte să-i accepte, de patru ori mai mult decât a cheltuit cu refugiaţii anul trecut.

Însă, în pofida celor 800.000 de refugiaţi pe care-i aşteaptă anul acesta cea mai mare economie europeană, cancelarul german Angela Merkel a declarat sâmbătă că Berlinul tot va fi în măsură să echilibreze bugetul.

Ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a făcut acest calcul,ţinând cont de cheltuielile revizuite cu cei 203.000 de solicitanţi de azil din 2014.

Îniante să anunţe numărul-record de azilanţi la care se aşteaptă anul acesta, Berlinul a pus deoparte un buget de 5,6 miliarde de euro, destinat găzduirii a aproximativ 450.000 de oameni, a precizat ziarul.

În contextul afluxului de imigranţi către Germania, cele zece miliarde de euro par "în concordanţă" cu cheltuielile estimate la toate nivelurile adminsitraţiei - federal, de land şi local - adaugă FAZ.

Berlinul a estimat cheltuielilor autorităţilor locale la 12.000-13.000 de euro cu fiecare refugiat, inclusiv cazarea, în timp ce procesarea solicitării de azil, hrana, îngrijirile medicale ar costa 143 de euro pe lună.

Altă jumătate de miliard de euro le va fi necesară autorităţilor regionale pentru a plăti locurile suplimentarre în şcoli, dar şi o sumă neprecizată pentru angajarea altor 2.000 de oameni la birourile federale pentru imigrare şi refugiaţi şi în vederea suplimentării efectivelor poliţiei.

Coaliţia lui Merkel urmează să se întâlnească duminică seara pentru a discuta despre cheltuielile la nivel de stat şi autorităţi locale, care urmează să fie stabilite până la 24 septembrie.

Însă, în pofida provocării financiare, Merkel a subliniat sâmbătă că vrea un buget echilibrat.

"Este o sarcină dificilă pentru noi, dar nu vrem să spunem «echilibrarea bugetului şi problema datoriei nu mai sunt importante»", a spus ea în discursul video săptămânal.

Câţi refugiaţi a primit Germania. Economia germană, deficit de forţă de muncă

În timp ce pentru multe ţări europene un număr semnificativ de refugiaţi reprezintă mai degrabă o povară pentru economie, Germania mizează pe forţa de muncă a acestor imigranţi pentru a-şi salva propria economie, relatează agenţia Reuters, preluată de agerpres.ro. 

Conform estimărilor guvernului de la Berlin, din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a natalităţii reduse, forţa de muncă activă a Germaniei va scădea cu şase milioane de persoane la orizontul anului 2030.

„Dacă vom reuşi să-i instruim repede pe cei care vin la noi şi să le găsim locuri de muncă, atunci vom rezolva una dintre cele mai mari probleme pentru viitorul economic al ţării noastre: insuficienţa forţei de muncă', a declarat joi în faţa Bundestagului vicecancelarul şi ministru al economiei, Sigmar Gabriel.

Găsirea de locuri de muncă pentru noii veniţi — în timp ce şi mulţi germani îşi caută de lucru — va fi una dintre provocări, dar mediul de afaceri se arată interesat de potenţialul celor circa 800.000 de imigranţi aşteptaţi anul acesta. De altfel, imigranţii au ocupat circa două treimi din cele 1,5 milioane de locuri de muncă create în Germania în ultimii cinci ani.

Totuşi, nu toate experienţele angajatorilor germani cu imigranţii au fost pozitive. Agenţia Reuters dă exemplul unui proprietar al unei firme de montaj parchet, care a găsit în sfârşit un solicitant de azil din Eritreea 'calificat, entuziast şi dornic de muncă', după ce anterior angajase alţi imigranţi care nu au îndeplinit aceste condiţii. 'Dacă vrem să menţinem forţa economică a Germaniei, avem nevoie de lucrători', a remarcat la rândul său proprietarul respectivei firme, ce are sediul în oraşul Dortmund.

Această localitate cu specific industrial suferă din cauza declinului producţiei de cărbune, astfel că aici rata şomajului a ajuns la 12,7%, dublu faţă de media pe ansamblul Germaniei. În pofida şomajului ridicat, aproape un sfert dintre companiile din acest oraş au locuri de muncă vacante. 'Există locuri de muncă, dar nu găsim candidaţii potriviţi, care să aibă calificările necesare', explică purtătorul de cuvânt al Camerei de Comerţ din Dortmund (HWK), care admite să germanii nu prea sunt dornici să înveţe meserii, cei mai mulţi preferând să urmeze o facultate.

Câţi refugiaţi a primit Germania. Angajatorii caută specialişti IT, mecanici, electricieni, opticieni

În Germania, nevoia de forţă de muncă înregistrează variaţii de la o regiune la alta, dar pe ansamblu este mare nevoie de ingineri, specialişti IT, instalatori, medici, asistente medicale şi, mai ales, îngrijitori pentru persoane în vârstă. De exemplu, la începutul acestui an, HWK a selecţionat 15 imigranţi, dintr-un grup de 85, proveniţi din Siria, Congo şi Eritrea, pentru a urma cursuri de calificare în meserii precum mecanici, electricieni, montatori de parchet sau opticieni.

Primirea imigranţilor va presupune însă şi costuri pentru statul german. Deşi mulţi imigranţi vin deja cu o pregătire într-un anumit domeniu, cum se întâmplă mai ales cu sirienii, alţii sunt complet necalificaţi, iar circa 20% sunt pur şi simplu analfabeţi, după cum a recunoscut chiar ministrul german de interne, Thomas de Maiziere. Iar asistenţa socială pentru toţi aceştia va pune presiune pe bugetul de stat, ministrul muncii, Andrea Nahles, estimând că numărul imigranţilor beneficiari de ajutoare sociale ar putea ajunge până la sfârşitul anului la circa 460.000.

Câţi refugiaţi a primit Germania. Imigranţii trag salariile în jos

O altă problemă ce ar putea rezulta în urma angajării masive a imigranţilor este tragerea salariilor în jos, imigranţii acceptând de obicei salarii mai mici şi mai puţine drepturi. Unele sindicate au avertizat deja că este nevoie de măsuri care să prevină exploatarea imigranţilor pentru forţa lor de muncă ieftină.

Totuşi, nu toţi germanii sunt convinşi că această reţetă va fi una de succes, cum este cazul lui Ulf Rinne, director adjunct de cercetare la institutul pentru studiul pieţei muncii (IZA). În opinia sa, ideea că refugiaţii pot fi pe termen scurt soluţia în faţa deficitului de forţă de muncă este o iluzie, întrucât prea multe se petrec la voia întâmplării, iar pe termen mediu şi lung, chiar dacă primirea imigranţilor ar putea să atenueze problemele demografice ale Germaniei, este nevoie ca societatea germană să reuşească să-i integreze cu succes pe piaţa muncii.

Câţi refugiaţi a primit Germania. Merkel recunoaşte că aceşti „vor schimba ţara în următorii ani“

Afluxul de migranţi în Germania, "care îţi taie respiraţia", va "ocupa şi schimba" ţara în următorii ani, a declarat luni Angela Merkel, subliniind că Berlinul - care aştepta luni alţi 11.000 de oameni, după cei 20.000 din weekend - nu poate soluţiona singur criza, relatează BBC News online.

Câţi refu şi costurile generate de aceştia

Câţi refugiaţi a primit Germania şi ce costuri generează

Conform informaţiilor Süddeutsche Zeitung", în anul 2013, indemnizaţiile pentru refugiaţi au costat statul german aproximativ 1,5 miliarde de euro. Plecându-se de la premisa că un singur refugiat costă anual landurile şi administraţiile locale aproximativ 12.500 de euro, suma totală ar putea fi, anul acesta, de 10 miliarde de euro. Raportate la bugetul federal de peste 301 miliarde de euro, aceste cifre nu sunt chiar atât de mari, reprezentând doar 3,31 la sută din PIB.

Ministrul federal al Muncii şi Protecţiei Sociale, Andrea Nahles, consideră că va mai fi nevoie de alocarea unei sume suplimentare, între 1,8 şi 3,3 miliarde de euro, pentru hrănirea refugiaţilor, precum şi predarea limbii germane acestora, respectiv calificarea lor profesională.

Până în 2019, arată responsabila germană, costurile vor fi de aproximativ 7 miliarde de euro. Mulţi dintre refugiaţii aflaţi în centrele de primă preluare vor intra, anul viitor, în baza de date a Agenţiei Federale pentru Forţa de Muncă din Germania.

Până în 2016, în Germania vor apărea între 240.000 şi 460.000 de mii de persoane îndreptăţite să primească ajutor social. Este vorba despre oameni care locuiesc legal şi au un statut recunoscut de stat, dar care nu au încă un loc de muncă sau care nu pot munci. Între 175.000 şi 335.000 dintre aceştia vor fi apţi de muncă, arată prognozele autorităţilor germane.

Nahles spune că, în 2019, un milion de persoane vor primi ajutor din partea statului. Situaţia va depinde foarte mult de numărul membrilor de familie şi de succesul Agenţiei pentru Forţa de Muncă. 

Un solicitant de azil poate primi o sumă între 281 şi 352 de euro. Conform informaţiilor organizaţiei Pro Asyl, refugiaţii primesc o parte din bani sub formă de bonuri de masă sau carduri electronice, care nu pot fi folosite decât pentru plata anumitor produse, exclusiv în magazinele stabilite de autorităţi. Dreptul de a solicita ajutor social nu îl au decât refugiaţii recunoscuţi ca atare.

Refugiaţii nu au voie nici să muncească, nici să facă ucenicie în lipsa permisului de muncă. Solicitanţii de azil şi străinii toleraţi nu au voie să muncească în primele 3 luni ale şederii lor în Germania. Chiar şi după această perioadă, şansele lor de găsi un loc de muncă sunt limitate, pentru că există categorii de persoane favorizate - germanii, alţi cetăţeni ai UE sau refugiaţii cărora le-a fost recunoscut statutul ca atare. Solicitanţii de azil şi refugiaţii toleraţi au voie să lucreze abia după 15 luni de şedere în Germania.