Tratatul de aderare, la ora ratificarilor

La 25 aprilie, Romania a semnat la Luxembourg Tratatul de aderare la UE, indeplinind astfel poate cea mai importanta ,formalitate" a procesului de integrare europeana. Pentru a intra insa in vigoare

La 25 aprilie, Romania a semnat la Luxembourg Tratatul de aderare la UE, indeplinind astfel poate cea mai importanta ,formalitate" a procesului de integrare europeana. Pentru a intra insa in vigoare si a capata greutate de lege in spatiul comunitar, documentul mai trebuie sa fie ratificat de toate legislativele nationale ale celor 25 de state membre. Potrivit regulii, e de ajuns ca un singur parlament sa se opuna ratificarii, pentru ca tratatul si, implicit, aderarea de facto sa fie blocate. Daca s-ar ajunge intr-o asemenea situatie fara precedent, revine Consiliului European, din care fac parte liderii UE, sa dezbata si sa lamureasca problema. Or, cum acesta se intruneste doar de doua ori pe an, in iunie si decembrie, iar majoritatea statelor membre au conditionat inceperea procedurilor de ratificare de publicarea celui de-al doilea raport de monitorizare, din primavara anului viitor, e greu de presupus ca, in cazul unui accident de parcurs, cazul Romaniei va face obiectul unei dezbateri la Consiliul din decembrie 2006. Cel mai probabil, va fi discutat in iunie 2007. In incercarea de a evita o astfel de situatie, dar si intrarea intr-o criza de timp, ministrul de externe, Mihai Razvan Ungureanu, a fixat drept obiectiv prioritar ambasadorilor nostri din capitalele UE desfasurarea unui lobby cat mai convingator in vederea grabirii proceselor de ratificare. In paralel cu publicarea rapoartelor de tara si avizul Parlamentului European din primavara sau vara viitoare, pentru a adera, de facto si de iure, la UE in data de 1 ianuarie 2007, procesele de ratificare ale tratatului Romaniei si Bulgariei trebuie sa se incheie cel mai tarziu in toamna lui 2006.
Vecinele au fost cele dintai
Ca dovada ca un proces nu-l exclude pe celalalt, nu toate statele membre UE au asteptat rapoartele de monitorizare din octombrie sau aprilie pentru a trece prin propriile parlamente tratatul Romaniei si Bulgariei. Prima tara care a finalizat procesul a fost Slovacia, urmata de Ungaria si Slovenia. Si in Cehia lucrurile au avansat, Senatul de la Praga ratificand documentul, care urmeaza sa intre acum in dezbaterea Camerei inferioare. Nici Grecia nu a procedat altfel, parlamentul de la Atena avand in vedere ratificarea inainte de 25 octombrie.
Italia si Marea Britanie, primele din "vechea garda"
Saptamana trecuta, Gianfranco Fini, ministrul de externe italian, a dat un semnal important Bucurestiului, declarand ca tara sa va deveni prima dintre membrele fondatoare ale comunitatii europene care va ratifica tratatul. Si a promis parafarea intr-o luna de zile. La fel, in Marea Britanie au inceput deja procedurile, proiectul urmand a fi prezentat intai in Camera Comunelor, apoi in Camera Lorzilor. Oricum, Londra a promis ratificarea inainte de Craciun. Exemplul celor doua tari s-ar putea dovedi decisiv pentru cele care ezita inca sa grabeasca procedurile, mai ales din motive politice interne. Respingerea Constitutiei europene in Franta si Olanda a dat apa la moara euroscepticilor si celor care doresc o oprire sau o incetinire a extinderii UE. Iar politicienii se simt acum obligati sa demonstreze propriilor natiuni ca iau toate masurile de precautie cand e vorba de aderarea unor noi membri.
Proceduri complicate in Belgia si Olanda
Criza de timp care pandeste Romania poate fi determinata nu numai de amanarea voita a ratificarii, ci si de procedurile tehnice complicate din unele tari, precum Belgia sau Olanda. In prima, de pilda, desi atmosfera privind Romania este favorabila, proiectul trebuie sa fie intai aprobat in cele doua Camere ale parlamentului federal, apoi in cele cinci parlamente regionale. Daca nu intervine ceva neprevazut, procedura s-ar putea incheia abia la primavara. In Olanda se stie doar ca dezbaterea ar putea incepe in Camera inferioara inainte de Craciun. Nu se stie insa cum va fi votul si nici nu a fost fixat vreun termen pentru incheierea procedurii.
Germania si Austria, doua teste decisive
Ambele tari ar putea rezerva surprize neplacute Bucurestiului. Ca procedura sa inceapa este nevoie de o initiativa legislativa a guvernului german, or, in prezent, se duc inca negocieri pentru formarea acestuia. Asa ca proiectul legis-lativ ar mai putea astepta cel putin cateva saptamani. Din acel moment, procesul ar putea dura doua-trei luni, admitand ca va exista si vointa politica. Nu trebuie scapat din vedere ca alegerile din Germania au fost castigate de conservatori, ai caror aliati crestin-sociali au pus nu o data sub semnul intrebarii oportunitatea primirii Romaniei in UE. O situatie similara exista si in Austria, unde guvernul va inainta proiectul in legislativ abia dupa publicarea celui de-al doilea raport de tara. In plus, o parte a clasei politice austriece manifesta mari reticente fata de admiterea Romaniei in UE.
Flancul nordic si Balticele se pronunta la primavara
Cu exceptia Estoniei, care a anuntat incheierea procesului pana la sfarsitul anului, celelalte doua tari baltice, Lituania si Letonia, vor incepe procedurile la primavara. Nici tarile nordice nu se grabesc in acest moment, Suedia propunandu-si sa dezbata proiectul pana in vara lui 2006, deci dupa publicarea celui de-al doilea raport de tara. Intr-un mod similar vor proceda Finlanda si Danemarca.
Majoritatea asteapta cel de-al doilea raport
Celelalte tari, chiar daca in unele cazuri initiativele legislative sunt deja pe drumul dintre executiv si legislativ, se vor pronunta dupa publicarea celui de-al doilea raport de monitorizare. Verdictele Poloniei, Irlandei, Spaniei, Portugaliei, Ciprului, Maltei si Luxembourgului vor fi date anul viitor. Exceptie mai face Franta, care a promis ratificarea pana la sfarsitul anului sau cel tarziu la inceputul lui 2006.