Campania din 2008, cea mai lungă şi mai scumpă din istorie

Aproape 20 de candidaţi din Partidul Democrat şi Partidul Republican au intrat mai devreme ca niciodată în cursa pentru Casa Albă De ce este această campanie specială? Deşi sunt

Aproape 20 de candidaţi din Partidul Democrat şi Partidul Republican au intrat mai devreme ca niciodată în cursa pentru Casa Albă

De ce este această campanie specială?

Deşi sunt programate abia pe 4 noiembrie 2008, alegerile pentru cel de-al 44-lea pre-şedinte al Statelor Unite au început mai devreme ca ni-ciodată. Primii candidaţi au intrat în cursă la sfârşitul lui 2006, iar astăzi se duc deja lupte crâncene în interiorul taberelor democrate şi repu-
blicane pentru bani, expunere media şi susţinere politică.

Războiul din Irak şi faptul că pentru prima oară din 1928 încoace nici preşedintele şi nici vicepreşedintele în funcţie nu vor candida sunt doar doi dintre factorii care au decalat lupta. La aceştia contribuie presiunea grupurilor de interese, apetitul media pentru cursele electorale şi forţa Internetului, unde campania nu se termină niciodată. Acest start prematur dă de lucru analiştilor şi celor care mănâncă politică pe pâine dar, în acelaşi timp, scrie David Shribman, editor al cotidianului "Pittsburgh Post-Gazette", distruge aspectul contemplativ al campaniei, acea perioadă în care alegătorii sunt concentraţi pe mesaje şi pe candidaţii pe care îi au în faţă. Când candidaţii din ambele partide americane îşi dispută Biroul Oval în dezbateri televizate cu 16 luni înainte de vot, nu mai e timp pentru mai tradiţionala parte de teren. "O campanie ideală oferă candidaţilor din zone urbane - care nu ştiu nimic despre viaţa la ţară - oportunitatea să cunoască fermieri, să audă problemele lor şi să ajungă la o conclu-zie logică legată de politica agricolă," scrie Shribman. "O campanie ideală oferă îndeajuns timp candidaţilor să asculte părerile cetăţenilor îngrijoraţi de situaţia şcolilor, de economie, de pensii, de asigurări de sănătate sau de taxe; ea nu se bazează pe experţi gata să creeze un slogan pentru orice".

Nu se ştie încă dacă doi ani de campanie se vor dovedi a fi prea mulţi. Ce e sigur e că vor contribui la o cursă electorală unică în istoria SUA.

Costuri mari

Alegerile din 2008 se preconizează a fi cele mai scumpe din istorie. În ianuarie, preşedintele comisiei electorale federale a declarat că 2008 va fi o campanie de 1 miliard de dolari, iar pentru ca un candidat să fie luat în serios, acesta va trebui să strângă peste 100 de milioane până la sfârşitul lui 2007.

Războiul din Irak

Războiul din Irak va fi un factor esenţial în decizia alegătorilor. În cei patru ani de ocupaţie, America a pierdut peste 3.500 de soldaţi, iar situaţia din teritoriu este departe de a fi stabilă. Atât democraţii, cât şi republicanii din cursă sunt aşteptaţi să condamne greşelile făcute de administraţia lui Bush în administrarea războiului; dar, faţă de alegerile din 2004, ei trebuie să vină şi cu o strate-gie posibilă pentru finalizarea lui: fie printr-o creştere de trupe (cum vrea John McCain), fie printr-o retragere progresivă (Hillary Clinton), fie printr-o retragere imediată (Barack Obama).

Internetul

Blogurile şi-au făcut apa-riţia pe scena electorală ame-ricană încă din 2004, dar acum li s-au alăturat serviciile video precum YouTube.com sau comunităţile sociale precum MySpace sau Facebook. Niciun candidat nu îşi permite să nu fie prezent cu mesaje şi conţinut pe aceste site-uri, în special dacă vor să adune bani şi dacă vor să atragă electoratul tânăr, care în 2004 a votat în număr record. Puterea internetului în politica americană a fost dovedită recent când publicaţia on-line de opinie, Huffington Post, a anunţat că va organiza în toamnă două dezbateri prezidenţiale virtuale împreună cu Yahoo şi Slate.

Alegerile primare

O campanie timpurie în-seamnă bani mulţi cheltuiţi pe promovare şi marketing în statele în care se desfăşoară tradiţional primele runde de alegeri primare în iarna lui 2008 (alegerile primare sunt menite să stabilească finaliştii din fiecare partid ce urmează să se înfrunte în noiembrie).

Ca să ajungă şi ele la aceşti bani, o serie de state ale căror alegeri cădeau mai aproape de primăvară - când candidaţii cu un avans considerabil nu prea se mai stresează să alerge după voturi - şi-au mutat data alegerilor primare în februarie. Până la 20 de state s-ar putea să organizeze alegeri primare pe 5 februarie.

Calendarul tipic al alegerilor americane

Iarna-Primăvara: Fiecare partid trece prin alegeri în fiecare dintre cele 50 de state pentru a-şi determina candidatul care îi va reprezenta în noiembrie. Statele care organizează primele alegeri primare au o influenţă majoră în stabilirea câştigătorului, pentru că statele ce urmează la rând tind să aleagă la rândul lor candidaţii învingători.

Vara: Partidele organizează convenţiile naţionale în care grupuri de delegaţi din fiecare stat îşi declară voturile pentru candidatul care a ieşit invingător în alegerile din iarnă. Campania electorală pentru funcţia de preşedinte începe oficial după închiderea convenţiilor naţionale.

Toamna: Au loc dezbaterile televizate între finalişti - rareori un candidat din partea unui partid independent îşi găseşte locul lângă candidaţii republicanilor şi democraţilor. În sistemul american, merge la Casa Albă nu cel care are mai multe voturi populare, ci cel care are mai mult de 270 de voturi electorale (din 538). Fiecare stat are repartizat un număr de voturi electorale în funcţie de populaţie, iar candidatul care câştigă într-un anumit stat primeşte toate voturile electorale ale acestuia. Se poate întâmpla, cum a fost la victoria lui Bush asupra lui Gora în 2000, ca un candidat să aibă un număr mai mare de voturi, dar mai puţine voturi electorale.

DEMOCRAŢII

Rezultatele celor mai recente sondaje date publicităţii arată—cu unele diferenţe procentuale—astfel: dacă suporterii democraţilor ar trebui să se prezinte mâine la vot, victoria ar reveni lui Hillary Clinton, urmată de Barack Obama.

Hillary Clinton

Născută pe 26 octombrie 1947, senatorul democrat de New York este prima soţie de fost preşedinte american care îşi depune candidatura la preşedinţie. Şi-a făcut publică intenţia de a candida la 20 ianuarie 2007 printr-un într-un material video în care anunţa că "intru în cursă ca să câştig!". Dacă într-adevăr ar câştiga, Hillary ar deveni prima femeie preşedinte din istoria SUA.

Calităţile de fundraiser i-au permis să adune suma-record de 26 milioane de dolari în primele patru luni ale acestui an. Clinton, de profesie avocat, a fost prima femeie care a devenit partener asociat la celebra firmă de avocatură Rose Law Firm. A devenit senator SUA în 2000, fiind prima femeie care a reprezentat statul New York în Senat.

Clinton susţine retragerea trupelor americane din Irak şi promite o administraţie care va apăra drepturile minorităţilor sexuale. Criticii apreciază ca principal obstacol în calea unei victorii personalitatea controversată a soţului ei, Bill Clinton.

Sondajele arată că avantajul lui Clinton faţă de Barack Obama se datorează sprijinului femeilor, în special al celor mai puţin educate, cu venituri mai mici, descrise drept "femei cu nevoi".

Barack Obama

Născut pe 4 august 1961, senatorul democrat de Illinois şi-a început campania prezidenţială la 10 februarie 2007, cerând încetarea războiului din Irak şi retragerea trupelor americane nu mai târziu de martie 2008. O altă temă predilectă a campaniei sale o reprezintă accesul fiecărui american la sistemul de asigurări medicale.

Mama lui Obama este din Kansas, iar tatăl, din Kenya, motiv pentru care unii spun despre el că este, în acelaşi timp, african şi american, dar nu afro-american. În prezent, Obama este singurul american de culoare din Senat. El a strâns în primele patru luni ale anului 2007 suma de 25 milioane de dolari pentru campania electorală, mai puţin cu un milion decât principala rivală, Hillary Clinton. Principalul dezavantaj în lupta pentru prezidenţiale este că, în momentul alegerilor din 2008, vor fi trecut doar patru ani de când Obama a devenit senator, fapt fără precedent în istoria SUA. Criticii consideră că Obama nu are suficientă experienţă politică pentru a prelua fotoliul de la Casa Albă.

John Edwards

Fost avocat şi senator al statului Carolina de Nord, John Edwards (n. 10 iunie 1953) a candidat la funcţia de vicepreşedinte la alegerile din 2004. A pierdut, alături de John Kerry. În prezent, Edwards conduce un centru de prevenire a sărăciei. El şi-a făcut publice ambiţiile vizând Casa Albă încă de la sfârşitul anului trecut.

Edwards este susţinut de soţia sa, Elizabeth, al cărei cancer a recidivat recent după o operaţie suferită în 2004. Mulţi americani consideră că Edwards ar fi trebuit să se retragă din cursa politică şi să-şi dedice timpul soţiei sale bolnave.

Bill Richardson

Actualul guvernator al statului New Mexico, născut pe 15 noiembrie 1947, a fost ambasador american la Naţiunile Unite. Nominalizat de patru ori la Premiul Nobel pentru pace şi înfocat susţinător al retragerii trupelor americane din Irak, Richardson speră că CV-ul său îl va transforma în candidatul ideal, într-o epocă în care americanii sunt îngrijoraţi de posibile conflicte cu Iranul şi Coreea de Nord.

Richardson este singurul american de origine hispanică din cursa prezidenţială, mizând puternic pe sprijinul celei mai mari minorităţi din State. Richardson a strâns şase milioane de dolari în primul semestru al anului.

REPUBLICANII

În tabăra republicanilor, sondajele îl plasează în frunte pe Rudy Giuliani. Acesta este urmat, în funcţie de sondaj, de John McCain sau Fred Thompson, deşi ultimul nu şi-a declarat încă oficial candidatura.

Rudy Giuliani

Născut pe 28 mai 1944, Giuliani este fost procuror şi primar al oraşului New York. Este cunoscut publicului drept "primarul erou" din timpul atacurilor de la 11 septembrie 2001.

De fapt, majoritatea celor care-l susţin fac referiri la prestaţia sa din acea perioadă. El a fost numit de revista "Time" "Bărbatul anului 2001". În timpul mandatului său, rata criminalităţii în New York a scăzut substanţial. Giuliani este considerat cel mai "liberal" dintre candidaţii republicani.El promite să continue ofensiva americană contra terorismului, să pună capăt imigraţiei ilegale, să reducă taxele şi să încurajeze adopţiile în defavoarea avorturilor. Aflat la a treia căsătorie, Giuliani este candidatul republican care se bucură de cea mai mare popularitate în rândul femeilor. În primul semestru al anului a strâns 13,6 milioane de dolari.

John McCain

Născut pe 29 august 1936, senatorul de Arizona a fost decorat pentru curajul său în timpul războiului din Vietnam, unde a fost torturat ca prizonier de război. Plăcut şi de o serie de liberali pentru tendinţa sa de a spune lucrurilor pe nume, McCain a candidat şi în 2000, când a căzut victimă unei campanii murdare duse de oamenii actualului preşedinte, George W. Bush.

McCain şi-a anunţat candidatura la preşedinţie în aprilie 2007. La Washington, McCain este cunoscut pentru încurajarea unor legi împotriva torturii pri-zonierilor şi ca un susţinător al reformei fiscale.

El susţine rămânerea trupelor americane în Irak, poziţie din ce în ce mai nepopulară în rândul americanilor. A reuşit să strângă doar 12 milioane şi jumătate de dolari în primul semestru al anului 2007.

Fred Thompson

Fred Thompson (n. 19 august 1942) a servit două mandate de senator din partea statului Tennessee. Membru al baroului din Tennessee, Thompson a participat la audierile din cazul Watergate. El s-a retras din politică în 2002 şi s-a reîntors la viaţa de actor. Fred Thompson este cunoscut şi publicului român ca procurorul general Arthur Branch din serialul tv "Lege şi ordine".

Thompson are vederi conservatoare vizavi de probleme controversate, ca avortul şi regimul armelor de foc. Susţinătorii lui sunt în majoritate bărbaţi, în special în rândul celor care se descriu drept "conservatori religioşi".

Mitt Romney

Născut pe 12 martie 1947, fostul guvernator al statului Massachusetts s-a bucurat de atenţie naţională promovând o lege care introducea obligativitatea asigurărilor de sănătate în statul său, mişcare îndrăzneaţă într-o ţară care nu are un sistem naţional de sănătate, iar milioane de oameni nu sunt asiguraţi. Romney şi-a declarat intenţia de a candida în februarie 2007, afirmând că America are nevoie de "inovaţie şi transformare". În primele luni ale anului a reuşit să strângă 23 milioane de dolari pentru campania sa.

Opinia publică consideră că principalul obstacol în calea unei potenţiale victorii este faptul că Romney este mormon, religie minoritară şi uşor controversată în State.