BNR încearcă din nou să relanseze economia
0
Reducerea dobânzii de politică monetară şi a rezervelor minime obligatorii este semnalul dat băncilor pentru a relaxa creditarea firmelor şi a populaţiei. Relaxarea politicii monetare este condiţionată de o întărire a fiscalităţii, iar repornirea economiei depinde de capitalul străin, a cărui încredere trebuie recâştigată.
După tăierile succesive ale dobânzii-cheie, operate de la începutul acestui an, Banca Naţională a României (BNR) a continuat să ia măsuri de relaxare a politicii monetare, menite să dea un imbold economiei româneşti.
În şedinţa de ieri, Consiliul de Administraţie al băncii centrale a decis reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, până la 9%. În plus, boardul BNR a stabilit scăderea rezervelor minime obligatorii (RMO - sume pe care băncile trebuie să le depună la banca centrală pentru fiecare credit acordat) de la 18% la 15% pentru împrumuturile în lei şi de la 40% la 35% pentru cele în valută. Reducerile RMO vor interveni începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august.
Practic, aceasta este cea mai semnificativă relaxare operată de BNR în ultima perioadă. Măsurile luate vor lăsa la îndemâna băncilor mai multe resurse, atât în lei, cât şi în valută, fonduri estimate la nouă miliarde de lei, ce ar putea fi direcţionate prin intermediul creditelor către populaţie şi firme, adică spre economia reală.
Fiscalitatea ar trebui înăsprită
Pentru relansarea economiei este însă nevoie de o întărire a politicilor fiscale şi salariale, care să permită relaxarea politicii monetare, a spus, ieri, Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, în cadrul seminarului „Cum repornim economia“ organizat de „Ziarul Financiar“.
În plus, Lazea a subliniat că România trebuie să stabilească un obiectiv clar de intrare în zona euro, să ducă la bun sfârşit acordul cu FMI şi să accelereze procesul de absorbţie a fondurilor europene. O altă măsură este adoptarea unor legi care să vizeze reformarea sistemului de pensii şi a salarizării din sectorul public şi responsabilitatea fiscală „de la ministru până la primar“, a mai spus Lazea. El a adăugat că pentru economia autohtonă este indispensabil capitalul străin, iar în acest sens ar trebui crescută încrederea investitorilor.
Bancherii vor reguli mai laxe
La rândul său, Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a afirmat că, pentru relansarea economiei româneşti, băncile susţin în continuare o reducere a ratei rezervelor minime obligatorii, inclusiv o nuanţare a modului de calcul a acestora. Mai exact, bancherii propun neluarea în calculul RMO a finanţărilor atrase de la instituţiile financiare internaţionale, respectiv BERD, BEI şi IFC. Mai exact, băncile ar trebui să nu mai constituie rezerve la BNR atunci când acordă împrumuturi finanţate din aceste surse externe.
În plus, bancherii consideră că este necesară reducerea, în continuare, a dobânzii-cheie - anticipată de Gheţea la 7% pentru finele anului - şi solicită o revizuire a politicii provizioanelor. Altfel spus, ar trebui să fie majorată ponderea din valoarea garanţiilor, în prezent de 25%, pe care băncile o pot lua în calcul atunci când trebuie să constituie rezerve pentru creditele neperformante.
„În condiţiile în care restanţele cresc tot mai mult, este necesar să ne apropiem de standardele internaţionale şi să luăm în calcul garanţiile“, a spus Gheţea. El a apreciat că „Prima Casă“ este un exemplu pozitiv şi că un alt program ar putea viza acordarea de credite către companiile care au de încasat TVA de la stat.
Măsuri anticriză propuse (şi uitate) de Guvern
Planul anticriză propus de Guvern încă de la începutul acestui an pare să fi rămas pe hârtie.
Executivul propunea neimpozitarea profitului reinvestit, plata TVA la încasare (nu în momentul facturării), compensarea TVA de recuperat cu TVA de plătit sau cu alte impozite, preluarea de către stat a costurilor cu personalul aflat în şomaj tehnic (în proporţie de 75%), demararea investiţiilor în infrastructură şi capitalizarea CEC Bank şi a Eximbank.
Se încarcă comentariile...
