Cearta pe "spionul" Benyatov ne-ar putea costa la CEDO

România a pierdut şapte procese la Curtea Europeană, ca urmare a admiterii, de către instanţa supremă, a recursurilor în anulare promovate de procurorul general împotriva unor hotărâri

România a pierdut şapte procese la Curtea Europeană, ca urmare a admiterii, de către instanţa supremă,
a recursurilor în anulare promovate de procurorul general împotriva unor hotărâri judecătoreşti civile irevocabile

Consultantul american de origine rusă Vadim Benyatov Don, acuzat în dosarul de "trădare şi spionaj", poate părăsi ţara, ca urmare a hotărârii instanţei supreme.

Magistraţii au motivat că procurorii DIICOT ar fi imparţiali, în sensul că nici Constituţia României şi nici pachetul de legi privind reorganizarea judiciară şi statutul magistraţilor nu ar fi în concordanţă cu normele CEDO. De partea cealaltă, procurorul general a anunţat că va promova la Curtea Supremă o cale excepţională de atac: recurs în interesul legii. "Ca un atentat suprem la autoritatea legislativă a statului, judecătorul Curţii de Apel Bucureşti a constatat nelegalitatea Constituţiei, apreciind neconcordanţa acesteia cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului", au subliniat procurorii în motivele de recurs.

"Recursul în anulare" creează instabilitate juridică

Aparent un scandal între judecători şi procurori, cazul Benyatov este doar unul de rezonanţă. România este campioană la pierdut procese la CEDO, mai ales pentru că reclamanţii nu au avut parte de un proces echitabil. Conform "Raportului privind starea justiţiei pe 2006", România a fost al doilea stat, după Rusia, privind numărul cauzelor aflate pe rolul Curţii Europene, însumând 11,8% din totalul cauzelor înregistrate. Dacă în 2003, România era implicată în doar 53 de cauze la CEDO, anul trecut numărul plângerilor înregistrate la Curtea Europeană au crescut de aproape şase ori - 288 de cauze.

"Raportul privind starea justiţiei pe anul 2006" mai relevă că România a pierdut la CEDO în şapte dosare ca urmare a admiterii, de către instanţa supremă, a recursurilor în anulare promovate de procurorul general împotriva unor hotărâri judecătoreşti civile irevocabile. Aceste dosare priveau restituirea către proprietari a unor imobile naţionalizate. "Este de menţionat faptul că aceste condamnări survin pe fondul pronunţării hotărârii Curţii Europene în cauza Stere împotriva României, în care instanţa de la Strasbourg a concluzionat asupra instabilităţii juridice şi a climatului de incertitudine pe care îl creează posibilitatea pentru părţi de a repune în discuţie o hotărâre definitivă şi irevocabilă, care, în plus, fusese, în speţă, şi executată", se mai arată în raport. De altfel, Benyatov a declarat că va acţiona România la CEDO, considerând că procurorii i-au încălcat o serie de drepturi.

61 de procese în 2006

Din totalul cauzelor privind România, CEDO a soluţionat anul trecut 67 de cauze, dintre care patru au fost respinse, iar două au fost soluţionate amiabil, în cazul celorlalte pronunţându-se hotărâri de condamnare împotriva României. În urma sentinţelor, Ministerul Finanţelor a cerut Executivului, în decembrie 2006, suplimentarea bugetului cu suma de 11.000.000 lei, bani care trebuiau să acopere plata despăgubirilor hotărâte de CEDO şi în alte procese în care ministerul era parte. Potrivit unor evaluari făcute anul trecut, ministerul a fost nevoit să scoată de la bugetul de stat, în perioada 2000-2005, aproape 45 milioane de euro cu titlul de daune morale sau materiale. Cea mai mare despăgubire plătită de Finanţe, 915.000 euro, i-a fost plătită lui Călin Mircea Popescu-Nasta, care a încercat fără succes în România să intre în posesia imobilului naţionalizat.