Statul român versus investitori. Procesele care se judecă în instanţele internaţionale

România a ajuns parte în procese internaţionale cu mize de miliarde de euro din cauza unor diferende dintre autorităţi şi investitori străini care au considerat că li s-au încălcat drepturile în ţara noastră. „Adevărul“ vă prezintă de unde au plecat aceste acţiuni în instanţă şi unde au ajuns ele.

În ultimii ani, statul român a ajuns de mai multe ori în faţa instanţelor internaţionale de arbitraj, fie în procese intentate de autorităţile de la Bucureşti, fie chemat la bară de investitori români cu dublă cetăţenie sau de mari companii internaţionale care consideră că li s-au încălcat drepturile în România. 

Procesele în care statul român se judecă în instanţele internaţionale sunt de lungă durată, au costuri de milioane de euro, dar miza câştigării lor sau, după caz, a pierderii lor este de miliarde de euro. 

Procesul cu Enel a fost pierdut

În cel mai recent caz, în care statul român se judeca cu italienii de la Enel, instanţa s-a pronunţat la sfârşitul lunii iulie a acestui an. Mai exact, statul român a pierdut procesul intentat companiei italiene Enel la Tribunalul de Arbitraj de la Paris pentru nerespectarea contractului de privatizare a filialei Electrica Muntenia Sud în care cerea daune de peste 900 de milioane de euro. Mai mult, statul trebuie să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 1,3 milioane de dolari către grupul italian.  

Statul român a fost reprezentat, în proces, de Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), companie aflată în subordinea Ministerului Energiei. Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris a respins în majoritate, ca nefondate, capetele de cerere formulate de SAPE în procesul împotriva Enel, a arătat recent Ministerul Energiei într-un comunicat, în care se precizează că procesul a demarat în urma unor constatări ale Curţii de Conturi, ale cărei decizii au fost, în paralel, contestate în instanţă în România de către Electrica şi de către SAPE, însă fără succes.

Procesul a fost declanşat după ce, în 2012 şi 2013, Curtea de Conturi a făcut mai multe controale la Electrica. „Curtea a considerat că nu au fost respectate anumite obligaţii asumate de cumpărător prin contractul de privatizare a Electrica Muntenia Sud şi, drept urmare, a solicitat recuperarea de către SC Electrica SA a prejudiciilor cauzate de aceste presupuse nerespectări“, arată Ministerul Energiei. 

Enel deţine trei din cele opt distribuţii regionale de energie electrică din România, pe care le-a preluat începând din 2005. Grupul are 2,7 milioane de clienţi pe piaţa românească, în zona Capitalei, Banat şi Dobrogea.

Roşia Montană. Vineri începe procedura de arbitraj 

În urmă cu un an, canadienii de la Gabriel Resources anunţau că au reclamat România la Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Disputelor de Investiţii al Băncii Mondiale (ICSID) în legătură cu disputa legată de proiectul Roşia Montană, în care deţin o participaţie indirectă de 80,69%, şi că cer compensaţii pentru pierderile provocate de blocarea acestuia.

Compania a înaintat o cerere de arbitraj în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale bilaterale de protejare a investiţiilor încheiate de România cu guvernele Canadei, Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Compania canadiană arăta că „prin acţiunile şi inacţiunile ei, România a blocat şi a împiedicat implementarea proiectului, fără procedurile necesare şi fără compensaţii, privând efectiv Gabriel de întreaga valoare a investiţiilor“. 

În solicitarea de arbitraj, Gabriel vrea să obţină plata integrală a compensaţiilor prevăzute în tratate, pentru privarea de dreptul de a dezvolta proiectul, ca urmare a încălcării de către România a tratatului. Procedurile de arbitraj au fost lansate în urma emiterii de către companie a unei notificări referitoare la dispută, adresată preşedintelui, premierului şi Guvernului României, pe 20 ianuarie 2015. Prin această notificare, Gabriel Resources a invitat autorităţilor române să discute găsirea unei soluţii amiabile. În pofida unor noi scrisori trimise de Gabriel Resources în aprilie şi mai, autorităţile române nu au dat un răspuns, susţin canadienii. De altfel, în luna martie a acestui an, Jonathan Henry, preşedinte şi director general al Gabriel Resources, declara că nu a avut loc niciun fel de contact cu autorităţile române în ultimele 14 luni şi că dorinţa Gabriel Resources este să se ajungă la o soluţie amiabilă pentru construcţia şi operarea minei de aur de la Roşia Montană. Gabriel Resources a angajat firma White&Case pentru consultanţă în acest caz. 

Canadienii nu au declarat la cât se ridică despăgubirile pe care vor să le ceară statului român în instanţă. De asemenea, reprezentanţii Ministerului Finanţelor arată că „la acest moment, reclamanţii nu au precizat valoarea despăgubirilor solicitate“. În septembrie 2013, însă, când zeci de mii de români au protestat în stradă faţă de proiectul de la Roşia Montană, şeful Gabriel Resources declara că societatea ar putea cere 4 miliarde de dolari drept daune.  

Autorităţile române susţin că era datoria Roşia Montană Gold Corporation (RMGC – Gabriel Resources, cu 80,69%, şi Minvest, diferenţa) să obţină toate autorizaţiile şi avizele necesare realizării proiectului minier. Or, o parte dintre acestea au fost anulate în justiţie, la solicitarea unor organizaţii non-guvernamentale care luptă pentru protecţia mediului şi a patrimoniului.

La sfârşitul anului trecut, Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii de la acea vreme, a declarat sit istoric, de importanţă naţională, întreaga localitate Roşia Montană, inclusiv exploatarea minieră. În urma acestei măsuri, orice investitor, indiferent de natura investiţiei, va trebui să obţină acord de la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi de la Ministerul Culturii. 

La jumătatea lunii iulie, Gabriel Resources arăta într-un comunicat că RMGC a fost somată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) să plătească 27 de milioane de lei, reprezentând rambursări de TVA către companie în perioada 2011-2016. Gabriel Resources consideră evaluarea ANAF ca fiind „ilegală, represivă şi fără temei“ şi intenţionează să o conteste atât în instanţele româneşti, cât şi în justiţia internaţională. TVA-ul respectiv este aferent unor achiziţii de servicii de PR, publicitate, promovare şi consultanţă de la mai mulţi furnizori, precizează Gabriel Resources. Suma respectivă trebuia achitată până la 5 august. 

Gabriel Resources mai menţionează că a înţeles că autorităţile române şi-au exprimat intenţia de a lua măsuri executorii asupra activelor RMGC şi că deja au început să întreprindă acţiuni în acest sens, măsuri pe care Gabriel Resources şi RMGC intenţionează să le suspende până la soluţionarea contestaţiei la adresa evaluării TVA a ANAF, inclusiv prin solicitări adresate tribunalului arbitral în acest sens. Procedura de arbitraj de la ICSID urmează să înceapă la 12 august, potrivit Profit.ro. 

Potrivit Ministerului Finanţelor, care reprezintă juridic statul român în dosarele arbitrale internaţionale de competanţa ICSID, reclamanţii – Gabriel Resources Ltd. Şi Gabriel Resources Jersey – nu au depus, până în acest moment, detalierea acţiunii arbitrare. România a acordat mandat de reprezentare în acest proces consorţiului de societăţi de avocatură format din Lalive Elveţia şi Leaua şi Asociaţii. „La acest moment, nu se poate estima care vor fi costurile de reprezentare juridică în acest dosar arbitral“, a arătat Ministerul Finanţelor, răspunzând solicitării „Adevărul“. 

Falimentul Astra Asigurări duce România la ICSID

Statul român a fost dat recent în judecată, la Curtea de Arbitraj de pe lângă Banca Mondială (ICSID), şi în cazul falimentului Astra Asigurări. Mai exact, compania The Nova Grup Investments BV, înregistrată în Olanda, controlată de familia omului de afaceri Dan Adamescu, condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare într-un dosar de corupţie, a dat statul român în judecată la cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice, în chestiunea falimentului Astra Asigurări. 

Firma olandeză invocă un acord încheiat în 1994 între România şi Olanda care prevede obligativitatea statului român să protejeze investiţiile societăţilor olandeze pe teritoriul ţării noastre. Acest apel la instanţa de pe lângă Banca Mondială vine după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis definitiv cererea depusă de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) privind deschiderea procedurii de faliment în cazul societăţii Astra Asigurări.

Fiul lui Dan Adamescu, Alexander Adamescu, a declarat în luna mai că va da statul român în judecată pentru încălcarea unor drepturi prevăzute de „o serie de tratate bilaterale“. 

„Statul român, prin ASF şi alte instituţii, a falimentat compania Astra. Singura şansă pentru a demonstra acest adevăr este un arbitraj în faţa unei Curţi de Arbitraj Internaţional, motiv pentru care TNG a transmis Guvernului României o notificare la mijlocul lunii decembrie 2015. Răspunsul a venit prompt: s-a construit un dosar penal împotriva Astra, care ignoră în totalitate datele reale şi pune vina în exclusivitate pe două persoane: Dan şi Alexandru Adamescu“, a declarat Alexander Adamescu, într-un comunicat.

Ministerul Finanţelor precizează că Tribunalul arbitral nu a fost constituit în acest caz şi că, la acest moment, reclamanţii nu au anunţat valoarea despăgubirilor solicitate. Statul român va fi reprezentat juridic în acest proces de consorţiul de societăţi de avocatură format din Derains & Gharavi A ARPI, Akinci Danişmanlik Hizmetleri LTD şi Trofin şi Asociaţii SCA. Costurile de reprezentare juridică în acest dosar arbitrar nu pot fi estimate în acest moment, arată Ministerul Finanţelor. 

KMG cheamă statul la negocieri

Potrivit „Financial Times“, avocaţii KazMunaiGaz, compania de stat kazahă care controlează KMG International în România, au trimis recent Guvernului de la Bucureşti „o notificare de dispută privind investiţiile“, primul pas într-o procedură legală ce ar putea să se finalizeze printr-o procedură de arbitraj internaţional. Iar asta după ce procurorii au impus sechestru pe mai multe active ale KMG International (fostul Rompetrol Group), în dosarul „Rompetrol 2“, ceea ce blochează vânzarea pachetului de 51% din acţiunile companiei către chinezii de la CEFC Energy.

„România îşi utilizează puterea guvernamentală pentru a submina o tranzacţie şi a renaţionaliza activele“, se arată în scrisoarea trimisă Executivului de la Bucureşti.

„Acest dosar nu are nicio legătură cu noi“, a declarat Daniyar Berlibayev, directorul general adjunct de la KazMunaiGaz, conform sursei citate. Potrivit acestuia, acţiunile statului român au dus deja la amânarea încheierii tranzacţiei cu CEFC, din luna octombrie până la finele acestui an. „În aceste condiţii, nu este posibilă finalizarea tranzacţiei“, a subliniat Daniyar Berlibayev.

Azamat Zhangulov, vicepreşedinte senior al KMG International, a afirmat că speră ca societatea să găsească o soluţie cu Guvernul român într-o perioadă de trei-şase luni. „Sperăm că perioada de timp este suficientă pentru a nu ajunge cu litigiul la curtea de arbitraj“, a anunţat Azamat Zhangulov, la sfârşitul lunii iulie. 

Potrivit lui Liviu Iolu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, nu s-a ajuns încă la arbitraj internaţional, fiind doar o notificare. Dacă negocierile dintre stat şi KMG eşuează în această perioadă de şase luni, se trece la următorul pas. 

„La nivelul Ministerului Finanţelor Publice a fost înregistrată, sub nr. 9548 din data de 26 iulie 2016, Notificarea investitorului kazahstanez JSC National Company KazMunayGas şi cel olandez KMG International N.V. prin care invită România, prin autorităţile sale publice competente, la consultări în vederea soluţionării amiabile a diferendului dintre acestea. În prezent, nu este constituit un dosar arbitral“, arată Ministerul Finanţelor. 

Scrisoarea companiilor KMG către Guvernul României detaliază indisponibilizarea unor active în valoare totală de peste 2,1 miliarde de dolari şi convingerea companiei că aparent autorităţile intenţionează să pună sechestru şi să naţionalizeze active care au generat un beneficiu extraordinar pentru economia României şi oameni. „Companiile membre KazMunayGas au investit deja în jur de 4 miliarde de dolari (inclusiv preţul de achiziţie al Grupului de către KazMunayGas NC) în România şi au planuri de a direcţiona alte câteva miliarde în fonduri către unităţi de producţie şi comunităţile unde Grupul operează“, se arată într-un comunicat al grupului.

Reamintim, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au instituit în data de 9 mai sechestru pe mai multe active ale KMG International, Rompetrol Rafinare (Petromidia) şi Oilfield Exploration Business Solutions (fosta Rompetrol SA), până la concurarea sumei de trei miliarde de lei. 

Potrivit procurorilor, omul de afaceri Dinu Patriciu a cumpărat rafinăria Petromidia în anul 2000 folosind banii care erau cuveniţi statului din Creanţa Libia. Ulterior, în anul 2003, Patriciu şi alţi directori din Rompetrol au convins Ministerul Finanţelor să convertească în obligaţiuni datoriile de 603 milioane de dolari. 

Fraţii Micula se ceartă cu Ministerul Finanţelor şi după decizia ICSID

În luna februarie a acestui an, România a pierdut definitiv procesul cu fraţii Ioan şi Viorel Micula, proprietarii European Food, aceştia câştigând definitiv procesul intentat la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lângă Banca Mondială, şi trebuie să primească acum despăgubiri de peste 200 de milioane de euro.

„Vineri seară (26 februarie 2016 – n.r.) s-a dat la Washington decizia în cererea de annulment (acţiunea în anularea hotărârii arbitrale , n.r.) făcută de România împreună cu Comisia Europeană împotriva rezultatului în procesul de la ICSID şi toate cererile României şi Comisiei Europene au fost respinse. Decizia este finală, iar statul nu mai are altă cale de atac pentru anularea deciziei. (…) Decizia este executorie în toate ţările care intră sub competenţa ICSID“, a declarat Ioan Micula, în luna februarie. 

Fraţii Micula au câştigat litigiul în anul 2013. Ei au câştigat după ce statul le-a retras o serie de facilităţi înainte de termen. Fraţii Micula au argumentat că sunt investitori suedezi, ei având şi această cetăţenie. Pe de o parte, ICSID este un tribunal internaţional de arbitraj, pe de altă parte Comisia Europeană argumentează că dacă statul român le-ar plăti suma respectivă, atunci ar fi ajutor de stat ilegal. Astfel, Executivul comunitar a dat decizie de recuperare a ajutorului respectiv. Anterior, pentru a-şi încasa despăgubirile, fraţii Micula au pus sechestru pe acţiunile Petrom deţinute de către stat, dar şi pe conturile ROMATSA, dar statul român a reuşit ridicarea sechestrului.

Uite banii, nu sunt banii 

La sfârşitul lunii martie a acestui an, Ioan Micula acuză Ministerul Finanţelor că nu a făcut nicio plată, în ciuda deciziei definitive date de ICSID: „Nu ne-au achitat încă datoria, e o minciună sfruntată că au făcut plata“. „Ministerul de Finanţe a susţinut că a pus banii într-un cont al Trezoreriei, pe care după aceea i-a luat înapoi şi ei consideră că au făcut plata. La asta se referă ei când au spus că au plătit. De fapt, e o minciună sfruntată, cum poţi să faci aşa ceva? E ca şi cum eu am să dau ceva cuiva, pun într-un cont la care persoana respectivă nu are acces, pun banii azi şi-i retrag mâine“, a explicat în martie Ioan Micula. Acesta a mai spus că decizia ICSID primează în faţa Comisiei Europene. „Ne-au anunţat şi pe noi la un moment dat când au făcut tranzacţia, dar nu se poate să pui banii într-un cont care nu-i al tău şi după aia să zici că ai plătit. Şi apoi au venit că au zis de la Uniunea Europeană să ia banii înapoi şi i-au luat, dar când zice ICSID-ul că trebuie să plăteşti, te faci că plouă“, a mai spus omul de afaceri.

Ministerul Finanţelor susţinea însă, încă din luna februarie, că a plătit datoria de 200 de milioane de euro către fraţii Micula chiar înainte de decizia definitivă a Tribunalului de la Washington, suma fiind achitată prin mecanismul de plată reglementat de Consiliul Concurenţei. 

Comisia Europeană a obligat, însă, autorităţile române să recupereze întreaga sumă, astfel că fraţii Ioan şi Viroel Micula nu au văzut niciun ban, deşi au câştigat litigiul. „Ministerul Finanţelor Publice a luat act de hotărârea ICSID. Din punct de vedere juridic, decizia nu schimbă cu nimic demersurile efectuate de statul român până la această dată. De altfel, Ministerul Finanţelor Publice a şi pus în executare hotărârea ICSID, chiar înainte de pronunţarea deciziei definitive a instanţei de la Washington. Suma a fost plătită prin mecanismul de plată reglementat de Consiliul Concurenţei“, a precizat Ministerul Finanţelor, la sfârşitul lunii februarie.