Ştiaţi că de la anul preţul căldurii se dublează? Iar noi construim conducte ca să vindem gazul prin vecini!
0Lucian Davidescu: O poveste despre cum se rezolvă sau nu problema utilităţilor publice pe axa Berlin - Viena - Budapesta - Bucureşti.
Cât aţi plătit în iarna aceasta factura pentru încălzire? 300 de lei pe lună? Înseamnă doar jumătate din cât costă de fapt, restul este subvenţie. Însă România s-a angajat în faţa Comisiei Europene să nu mai subvenţioneze căldura pentru toată lumea. Trebuia să se întâmple din aprilie, dar s-a mai amânat un an.
Însă din iarna lui 2019 va trebui să scoateţi din buzunar 600 de lei!
Dacă dovediţi că aveţi venituri mici, puteţi merge la primărie să cereţi subvenţie individuală. Dacă nu, renunţaţi la câteva zile de concediu sau poate la tot, că fiecare familie de trei persoane va trebui să dea în plus 300 de euro pe an.
1,2 milioane de apartamente sunt racordate la sistemul de încălzire centralizată, dintre care mai mult de jumătate de milion în Bucureşti. În Capitală, subvenţia pentru RADET înghite 150 de milioane de euro în fiecare an. În toată ţara, la fiecare trei ani dispare astfel câte un miliard de euro. Multe alte milioane de locuinţe s-au debranşat deja, începând încă din anii '90, dar costurile sunt tot mari.
Uniunea Europeană cere încă de la aderare eliminarea subvenţiilor, dar am reuşit să o tot amânăm. Este posibil să mai meargă chiar încă un an-doi, însă 2021 este termenul peste care cu siguranţă nu se va mai putea trece.
Teoretic, oraşele din România unde încă funcţionează încălzirea centralizată ar fi trebuit să folosească timpul pentru a face ceva. N-au făcut nimic!
...
Problema este veche de zeci de ani şi încă nu i s-a găsit rezolvarea: este vorba de „pierderile pe reţea” care pot fi reduse doar marginal, dar rămân parte integrantă a sistemului centralizat.
Încălzirea centralizată părea o idee bună tehnologic. Termocentralele produc şi căldură reziduală, care poate fi folosită pe post de „agent termic gratuit”. În realitate, agentul ajunge să coste mai mult decât face. În primul rând, este nevoie de reţele lungi şi scumpe de distribuţie care pierd o mare parte din căldură orice le-ai face. Apoi, raportul dintre electricitate şi căldură nu este niciodată optim. În iernile friguroase, când termocentrala trebuie încinsă la maximum, eficienţa producţiei de electricitate scade şi nici valoarea ei de piaţă nu mai este aşa de bună. Iar vara căldura se pierde oricum. Sistemul rămâne fezabil în zonele cu climat rece, ca ţările scandinave, unde e nevoie de încălzire aproape tot timpul anului. În rest, este un compromis costisitor.
Vestea bună este că tehnologia a evoluat spectaculos faţă de acum 50-60 de ani. Eficienţa comercială combinată a unei termocentrale vechi coboară adesea sub 30%. Însă dacă centralele sunt mai noi, mai mici, mai multe şi mai aproape de consumator - eficienţa finală poate ajunge la 80% sau mai mult.
Închipuiţi-vă că, fie la subsolul blocului fie la cel mai apropiat punct termic, este instalată o mică termocentrală care produce în primul rând căldură, dar şi electricitate - pe care să o vândă apoi în reţea. De câţiva ani încoace, cele mai mici astfel de centrale nu depăşesc mărimea unui frigider.
E destul de complicat, ar fi nevoie de:
- o reţea inteligentă de distribuţie şi preluare a electricităţii (în curs de implementare, pe fonduri europene);
- de investiţii uriaşe (dar totuşi mai mici decât subvenţiile irosite an de an);
- de capacitate administrativă (mai greu, dar uşor nu e nicicum);
- de gaz (chiar şi la preţul de piaţă, numai să fie în cantităţi suficiente).
...
Dar nu este o poveste! Iată ce s-a întâmplat în Berlin:
Şi Berlinul de Vest şi cel de Est şi-au construit, după război, sisteme de încălzire centralizată. Chiar şi despărţite de zidul legendar, cele două oraşe au ajuns la concluzii asemănătoare, din motive diferite. Berlinul de Vest, izolat complet, a mers pe încălzirea centralizată şi cogenerare pentru a folosi la maximum puţinele resurse pe care le avea la dispoziţie. În Berlinul de Est a funcţionat logica stalinistă: Uzinele produc curent pentru industrie, surplusul de căldură merge la blocurile din jur.
După căderea zidului, şi cele două reţele s-au unit. Berlinul unificat s-a trezit oraşul cu cea mai vastă reţea de încălzire centrală din UE. Dar şi cu toate neajunsurile sistemului.
Cum le-a rezolvat? Printr-o strategie de investiţii şi stimulente care să încurajeze instalarea de centrale în cogenerare de mare eficienţă cât mai aproape de consumatori. În 2010, numărul lor ajunsese deja la 300, iar prognoza pentru 2020 era de 10.000 de astfel de centrale, interconectate într-o reţea inteligentă.
...
Germania nu are gaze aproape deloc. Le aduce din Rusia, fie prin Ucraina, fie printr-o conductă uriaşă pe sub Marea Baltică (Nord Stream - 1200 Km) pe care până la anul o va completa cu încă una de aceeaşi capacitate şi pentru care e dispusă să intre în conflicte cu aliaţii. Preţul practicat de Gazprom pentru Germania este la rândul său preferenţial - printre cele mai mici din Europa.
Capacitatea totală a celor două conducte va ajunge la 110 miliarde de metri cubi în fiecare an, cât jumătate din rezervele dovedite din Marea Neagră.
România are gaze, dar UE îi cere să facă o conductă prin care să le exporte şi îi dă şi o parte din bani. Foarte bine, să o facă! E un gest de bună-vecinătate să le dai din surplusul tău şi celor în nevoie.
Dar hai, în primul rând, să consumăm cât avem nevoie şi apoi să vedem exact cât e surplusul! Localnicii pe terenurile cărora va trece BRUA, care au semnat bucuroşi că vor avea şi ei gaz, vor fi dezamăgiţi când vor afla că de fapt nu merge aşa, că nu e pentru ei.
...
Doar una din trei locuinţe din România este racordată la reţeaua de gaz. După privatizare, distribuitorii în loc să îşi extindă reţelele - dimpotrivă - au făcut cumva să dispară mii de kilometri de conductă. Şi azi, jumătate dintre gospodării se încălzesc cu lemne sau cu ce apucă, exact ca acum 100 de ani.
În Ungaria, procentul locuinţelor racordate la gaze depăşeşte 90%. Ce să faceţi voi cu gazul, un foc mare?, întreba răutăcios Kristof Terhes, şeful versiunii ungureşti a Transagaz. Nu, domnule Terhes, dar putem încerca multe mai mici!
...
Într-adevăr, nu prea ştim ce să facem cu gazul. Petrom a construit o termocentrală nou-nouţă de 860 MWh (poate asigura, la vârf, 10% din consumul ţării şi a costat 530 de milioane de euro. Sună frumos, nu-i aşa? În realitate, un astfel de mamut este nefezabil din start la preţurile gazelor din Europa - pur şi simplu consumă mai mulţi bani decât produce.
De ce s-a construit totuşi? Din raţiuni de „arbitraj” contabil. Când Petrom era obligată să vândă gaz la preţ reglementat, a preferat să-şi devină şi producător de electricitate doar ca să îşi vândă lui însuşi. Acum, centrala are rost să meargă doar în vârf de sarcină şi tot pe pierdere. După doar câţiva ani de funcţionare, valoarea a fost depreciată cu 40%, la 300 de milioane de euro, din considerente de piaţă. După ce Petrom a putut să vândă gazul liber pe piaţă, a devenit nerentabil să-l consume intern.
Practic, nu este nici o diferenţă de gândire sau de rezultat între infamii mamuţi ceauşişti şi mormanul de fier vechi de la Brazi! Barem combinatele chimice care au fost tăiate de la porţie dădeau ceva mai multe locuri de muncă...
Dar de ce nu s-a apucat OMV/Petrom să construiască - de exemplu - un sistem de încălzire ca în Berlin sau ca în Viena? Că astfel ar fi combinat graţios nevoia de maximizare a valorii pentru acţionari cu „responsabilitatea socială”. Şi ar fi reuşit, probabil, să ia locul RADET în Bucureşti, să scape 1,2 milioane de oameni de facturile umflate şi să facă şi profit. Prea mult de muncă? Sau că nu i-a tras chiar nimeni de mânecă?
În timpul ăsta, OMV vrea să ducă gazele din Marea Neagră direct la Baumgartner, ca să le pună laolaltă cu zecile de miliarde de metri cubi de gaz rusesc de la Gazprom pe care de 50 de ani îl tot redistribuie prin Europa. După cum remarcă Horaţiu Pepine, poate că Ungaria chiar ne-a făcut o favoare când a retezat BRUA de a rămas BRU.
...
În aproape toate oraşele din România internetul este mai rapid decât în Berlin, Budapesta sau Viena. Semn că nu e vreo fatalitate să fim la coada Europei în chiar tot ce facem. Când a fost vorba de reţelele de comunicaţii, românii au reuşit să întoarcă handicapul istoric în favoarea lor, s-au folosit de avantajele proximităţii şi descentralizării (chiar cu preţul mănunchiurilor de cabluri întinse de-a valma prin oraşe vreme de mulţi ani) şi în cele din urmă au sărit direct la o etapă tehnologică la care toată lumea se uită cu invidie.
Azi, oamenii care trăiesc în Bucureşti, Romania au acces la un internet mult mai rapid decât cea mai mare parte a SUA. Asta este inacceptabil şi trebuie să se schimbe.
- spunea în 2014 Bernie Sanders, contracandidatul pe care Hillary Clinton nu l-a lăsat să-l bată pe Trump.
Dincolo de uşorul umor involuntar dat de aranjarea frazei (că doar nu ne-ar fi trimis ambasadori să ne pretindă, ieftin, internetul), vorbele merită parafrazate:
Azi, oamenii care trăiesc în Bucureşti şi restul României, ard banii pe subvenţii la RADET sau se încălzesc cu lemne şi capătă în schimb doar privilegiul de a li se lua gazul pe nimic. Asta este inacceptabil şi trebuie să se schimbe.
---
Toate articolele despre legea offshore:
- Sună-ţi deputatul şi întreabă-l dacă are de gând să renunţe la cele 10 miliarde de euro din Marea Neagră!
- Dragnea, să nu îndrăzneşti să dai gazele din Marea Neagră de pomană ca să scapi tu de puşcărie!
- Care este cantitatea de petrol şi gaze de sub Marea Neagră?
- Rugăminte către mass-media: nu rataţi subiectul gazelor din Marea Neagră!
- Cine şi cum serveşte propagandei ruse în jaful gazelor de la Marea Neagră
- Prima victorie a cetăţenilor în faţa încercării de jaf al gazelor din Marea Neagră
- Unde este urgenţa în cedarea gazelor pe nimic?
- Poate fi gazul din Marea Neagră folosit „pentru economia României”?
- Ce înseamnă securitate energetică pentru naţiunile cu minte în cap
- Statul român n-a calculat niciodată câţi bani ar putea să ia din petrol şi gaze. I-a lăsat pe experţii petroliştilor să calculeze pentru el!
- Stimaţi deputaţi ai României, nu furaţi de la copii!
- Petiţie şi protest împotriva cedării gazelor pe mărunţiş
- Cine a scris ACEASTĂ sesizare la Curtea Constituţională?
- Ţi-ai sunat deputatul şi ai adus măcar un milion de euro la bugetul public – felicitări!
- Deci, cum a rămas cu gazele… Şi de unde şi-a luat Dragnea grilă?
- Căutaţi corupţie şi trădare? Luaţi la puricat jaful gazelor din Marea Neagră!
- Pleacă sau nu câinele de la măcelărie?
- Cum funcţionează deductibilitatea în noua lege offshore
- Cine, cum şi de ce a votat în Parlament pe legea offshore
- Domnule preşedinte Iohannis, când ne vorbiţi şi despre gazele din Marea Neagră?
- Consultanţă gratis pentru concesionarii de la Marea Neagră: Luaţi ce vi s-a dat şi spuneţi „bogdaproste”
- Viorica Dăncilă - conflict de interese în scandalul gazelor. Soţul încasează 8.000 de euro pe lună de la Petrom
- Dragnea a rezolvat-o cu gazele, dar a uitat petrolul!
- Cum să obţii maximum de pe urma petrolului şi gazelor dar să nu ajungi ca Venezuela
- Ştiaţi că de la anul preţul căldurii se dublează? Iar noi construim conducte ca să vindem gazul prin vecini!