Comă „în mare“, la Muzeul de Artă Recentă

Cunoscutul şi apreciatul artist vizual Nicolae Comănescu a acceptat să continue excelenta iniţiativă a proaspăt înfiinţatului Muzeu de Artă Recentă (MARe, Bulevardul Primăverii, nr. 15) într-un eveniment care are loc joia viitoare, începând cu ora 19.00. Lunar, câte unul dintre artiştii contemporani expuşi în muzeu face un tur ghidat al acestuia, pentru a le explica vizitatorilor arta contemporană chiar de la sursă.

Nicolae Comănescu urmează astfel celebrilor Dumitru Gorzo (noiembrie) şi Gili Mocanu (decembrie), iar în anul acesta ştafeta a fost preluată de constănţeana Ana Bănică (ianuarie) şi extravagantul şi provocatorul Sorin Tara, alias Tara von Neudorf (februarie).

Pe scurt şi pentru prieteni Comă, Nicolae Comănescu este un artist reputat, membru al importantului grup de artişti nouăzecişti Rostopasca, om care a împlinit de curând frumoasa vârstă de 50 de ani. Întâmplător sau nu, chiar sub acest titlu, „Comă la H’art“, el şi-a vernisat vinerea trecută o serie de lucrări în spaţiul galeriei H’art, spaţiu în care deja se intervenise prin „desenele pe pereţi“ ale Ancăi Mureşan. Ambele ipostaze artistice pot fi văzute în continuare la H’art Gallery (C.A. Rosetti 25), îngrijită de galeristul Dan Popescu.

Gorzo, Gili, Ana Bănică – artişti nu numai mari, ci şi MARe

Cel care-a spart gheaţa în noiembrie a fost renumitul Dumitru Gorzo, artist româno-american, care a avut până în februarie lucrări expuse şi la Spaţiul de Artă Contemporană (SAC) din Berthelot 5 (mai multe despre Dumitru Gorzo, aici: Gorzo loveşte din nou. Artistul şochează pudibonderia şi gustul comun, printr-o expoziţie pe Calea Victoriei, care oferă falusuri cu duiumul).

Un portret indirect al artistului. „Nicolae Comănescu, mare iubitor de Kant“

I-a urmat, spre sfârşitul lui decembrie şi al anului, nu mai puţin celebrul Gili Mocanu (poet, afirmat ca atare în grupul de tineri scriitori „douămiişti“ constănţeni). Prima pe anul acesta a fost, cum spuneam, Ana Bănică, artistă specială, care are în aceste luni (până pe 7 aprilie) expusă şi o excelentă „Retrospectivă din dragoste“ (curator Ioana Ciocan), în elegantele săli de la ArCuB Gabroveni. După părerea criticilor, e o expoziţie de neratat, una dintre cele mai bune din cele existente în prezent în Bucureşti.

Despre Nicolae Comănescu

„Nicolae Comănescu a readus pe buzele pînzelor înjurătura neaoşă românească. A transformat-o cu lejeritate şi umor marca Rostopasca în element plastic. „Zgâţii mă-tii de fluture“ ( o lucrare în care un rinocer înjură un fluture) e deja folclor urban. Deşi este interesat pînă la lacrimi de realitatea social-politică, Comănescu are un organ al umorului hipertrofiat şi un fler artistic care nu-i permit să facă pur şi simplu artă cu bătaie politică. Ar fi prea puţin.

În expoziţia de faţă, umorul se transformă în agent plastic coroziv, care face ca toate scenele de confruntare, de luptă stradală, să se dilueze într-o scurgere cromatică ce readuce la un numitor comun conflictul. Violenţa se topeşte, reprezentarea scenelor de luptă devine magmă dinamică.

E un fel de luptă cu sine a aceluiaşi element, o bolboroseală interioară, ideală, o imagine a războiului care poate fi în egală măsură desfăşurare marţială exterioară, dar şi jihad interior.“ (Dan Popescu)

Dar să le dăm cuvântul chiar organizatorilor (MARe, Bulevardul Primăverii, nr. 15) – în speţă, PR-ul muzeului, Silviu Dancu – pentru a-şi explica demersul din această săptămână (de fapt, lună, pentru că evenimentele de acest tip sunt lunare):

„Nicolae Comănescu. Cei care-l cunosc mai bine îi spun Coma. Sau Nae. Noi îi spunem Comănescu. Nici nu putem altfel, este probabil artistul cu cele mai multe lucrări prezentate în Colecţia Permanentă. Există un perete întreg, la etajul 1, în care pot fi văzute nu mai puţin de 16 lucrări semnate de el! Pe undeva, trebuie să admitem, treaba asta e un soi de abuz. De exagerare.

Cam la fel a fost şi cu mai bine de 20 de ani în urmă, într-un început de iunie (chiar a fost de 1 iunie, 1998!), în care el, împreună cu alţi participanţi din grupul Rostopasca (Angela Bontaş, Dumitru Gorzo, Gili Mocanu, Alina Penţac şi Ana Maria Popescu) a participat la un pseudo-concurs, la un maraton în care într-un interval de timp determinat, artiştii s-au întrecut în... productivitate! Câştiga cel care urma să facă cele mai multe lucrări în acel răstimp.

Non-Stop Painting. Aşa s-a numit „performance-ul“. O trimitere cumva implicită la magazinele non-stop care domneau în Bucureştii de la finalul anilor ’90. Sau poate era un rânjet ironic la adresa concursurilor, juriilor şi a premiilor din artă. Ori poate un „avânt comic-proletar“ în care se lua peste picior ideea de normă. Cert e că s-au folosit bidoane de vopsea lavabilă şi cartoane ieftine. Au avut parte chiar şi de public, care se tot schimba. Comănescu a produs peste 20 de astfel de lucrări, tip „bad painting“. Tuşe neglijente, dar în forţă, culori stridente, în compoziţii care deseori nu acopereau tot cartonul. A câştigat?

Noi zicem că da: a câştigat un perete întreg, la MARe! La ora aceea nici că-şi imagina. Doar că de atunci până la MARe a mai câştigat vreo două decenii de experienţă, de notorietate, de lucrări remarcabile, dar şi, ne place să credem, de înţelepciune.

E tot ceea ce trebuie să ştiţi (dacă nu ştiţi deja, cu mult mai multe) despre Comănescu.

El va fi înţeleptul dumneavoastră de joi. El va explica ce şi cum s-a întâmplat în ultimele decenii în arta românească, cel puţin aşa cum este ea reprezentată în muzeul nostru. Va avea libertate deplină să aleagă despre ce să vorbească şi cum să vorbească. Veţi avea libertate deplină să fiţi de acord sau în dezacord, să-l întrebaţi sau să-l contraziceţi.

Dacă nu în timpul turului, măcar după. Căci, trebuie spus, cafeteria va fi deschisă.

Comănescu vă aşteaptă cu un „Give me five!“ Şi cu un deget în plus. La alegere.“

Într-adevăr, „joi, 28 martie, MAReCafe are program prelungit, ca în fiecare zi de joi. Deschisă până la ora 21.30, e un loc excelent pentru a sta la un pahar de vorbă cu şi despre Comănescu, după turul său ghidat prin muzeu“.

Înscrieri la adresa de email: gift.shop@mare.ro. Intrarea este 30 de lei de persoană.

Mai multe despre MARe, aici: De azi arta românească recentă are propriul muzeu, prin deschiderea Muzeului de Artă Recentă în cartierul Primăverii

Despre precedentele eveniment din serie, susţinute de Dumitru Gorzo, aici: Gorzo face valuri la MARe, Gili Mocanu, aici: În „mare“ cu Gili Mocanu, la Muzeul de Artă Recentă, şi Ana Bănică, aici: Ana Bănică se scaldă „în mare“, la Muzeul de Artă Recentă