banca nationala romana - ultimele știri

La împlinirea a 139 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale Române, sucursala de la Timişoara şi-a deschis porţile pentru prima dată publicului larg.

Edificiul din Timişoara a fost construit pe terenul fostelor fortificaţii bastionare, în urma planurilor arhitectului József Hubert (1846-1916) din Budapesta.

SCURTĂ FIŞĂ BIOGRAFICĂ. Dacă veţi scotoci prin canalele de comunicare ale Parlamentului, ca să găsiţi Legea Marii Prudenţe, efortul va fi zadarnic. Documentul, în acte, are altă denumire: LEGE privind Supravegherea Macroprudenţială a Sistemului Finan...

Fără doar şi poate, nimeni nu ar dori să se afle în locul acelor concetăţeni de-ai noştri care zilele acestea aşteaptă cu teamă ştirile de la BNR referitoare la cursul valutar. Oameni ce primesc cu disperare şi neputincioşi anunţurile cu privire la t...

Bancherul.ro, într-o postare din noaptea de marţi spre miercuri, îl admonestează pe guvernatorul Băncii Naţionale pentru o afirmaţie pe care ar fi făcut-o în analiza prezentată la conferinţa “The Economist” de la Bucureşti.

Este relevant faptul că, multă vreme, după Al Doilea Război Mondial, băncile dădeau împrumuturi doar familiilor muncitoare, care aveau câştiguri sigure, garanţii solide şi puneau semnul egal între pofta de consum şi pofta de muncă performantă.

În noiembrie 2011, devenise limpede că Banca Naţională iniţia un ciclu de reducere treptată a dobânzii de politică monetară. Opiniile, în piaţa financiară, erau însă divergente. Unele cercuri se arătau îngrijorate că reducerea dobânzii-cheie ar readu...

România se găsea, în toamna lui 2008, când a lovit-o criza globală, în faţa a două mari sfidări: resursele de creditare ale băncilor se împuţinau deja; în schimb, dorinţele şi visurile românilor privind creditele, mai ales creditele imobiliare, erau ...

De ce mă întorc, în acest serial, la un timp care a trecut? Mai are, azi, vreo însemnătate modul în care a fost înfăptuită, la sfârşitul ultimului deceniu al secolului XX, convertibilitatea deplină de cont curent a monedei noastre?

Atunci, în 1998, în împrejurările trecerii la convertibilitatea deplină de cont curent a leului, a fost dezamorsată o bombă socială ce ameninţa să explodeze. Şi iată că vrând-nevrând, ajungem la obsedantele „moşteniri”. Pentru că din ’96 în ’97 fuses...

România se confrunta, în momentul trecerii la convertibilitatea de cont curent, cu mai multe feluri de inflaţie: una structurală, cu rădăcini în economia reală; alta corectivă, care readucea în actualitate preţurile rămase în urma mişcării economiei;...

În timp ce, la începutul anului 1998, Banca Naţională era preocupată ca şocul trecerii la convertibilitatea de cont curent a leului să fie de mică intensitate şi de scurtă durată, tot mai multe voci, atât din rândurile clasei politice, cât şi dintre ...

La începutul lui februarie ’98, convertibilitatea de cont curent a leului era deja un fapt împlinit. Începuse o nouă liberalizare a monedei naţionale. Mulţi au prevestit că BNR nu va reuşi „să ţină cursul” şi că vom asista la o prăbuşire a pieţei noa...

După ce, la sfârşitul lunii ianuarie 1998, convertibilitatea de cont curent a monedei naţionale devenise un fapt împlinit, interesul pentru piaţa valutară a sporit. Fiecare mişcare a leului faţă de dolar, în sus ori în jos, trezea emoţii puternice.

Problema-problemelor, în toiul pregătirilor din 1997 pentru trecerea la convertibilitatea de cont curent a leului, era inflaţia. Soluţionarea ei se dovedise a fi fost complicată. Cu atât mai complicată cu cât, pe de o parte, Guvernul se văzuse nevoit...

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi seară, la postul B1, că Banca Naţională a României (BNR) ar trebui „să părăsească imediat linia de a fi controlată de un Guvern corupt”, şeful statului acuzând Banca Naţională că ar fi implicată în măsuri...

Astăzi, într-o conferinţă de presă, guvernatorul BNR va analiza raportul trimestrial asupra inflaţiei. După ce marţi, în Consiliul de Administraţie, a fost operată o nouă scădere a dobânzii de politică monetară, de la 4,25 la 4 la sută. Cele două mom...

Un titlu incitant: „Raport asupra stabilităţii financiare – 2013”. Un document al Băncii Naţionale, ce a fost făcut public luni şi care, în acest an, a fost aşteptat cu un interes sporit, fiindcă starea financiară a ţării în al cincilea an de criză p...

Vârtejul financiar mai agită încă lumea. Din America până în Japonia, planeta se desparte greu de criza ce a lovit-o în urmă cu cinci ani. O  criză a structurilor de producţie, o criză a gestiunilor şi o criză legată de bani. O criză a creditării.

An de an, în sondajele făcute în rândul populaţiei, o întrebare este repetată obsedant: România merge sau nu într-o direcţie bună? Nu e de mirare că sunt adunate răspunsuri irelevante în cele mai multe dintre sondaje.

Date recente, publicate de Banca Naţională, arată o restrângere a creditului neguvernamental (companii plus populaţie) în ultimele 12 luni. Băncile văd principala cauză în scăderea cererii de credite.