Şcoală profesională de secol XXI. Cap compas: IoT 5.0. Mai e mult până departe. Dar nu imposibil

0
0

Nicu Edi Obrejan e inginer electronist. Profesionist pe bune, la firul ierbii. Sisteme electronice cu aplicaţii de secol XXI. Şi profesor de practică la LT Pucioasa, Dâmboviţa, la clasa de electronică-automatizări. Direct. La obiect. Fără fiţe, figuri, abureli. Ne-am întâlnit consistent în conversaţia despre Educaţie pornind de la şcolile-pilot. Iată analiza sa despre învăţământul profesional, în proiectul noii Legi a Educaţiei (preuniversitar)

Zice aşa distinsul meu coechipier de conversaţii educaţionale aplicate, căruia i-am cerut permisiunea şi care a fost de acord să punem la lucru blogul meu pentru diseminarea mai consistentă a analizei sale pe un segment extrem de important al educaţiei la noi privind meseriile viitorului, zonă în care Edi este deopotrivă beneficiar al resursei umane şcolite de învăţămîntul profesional, dar şi formator al acestei resurse umane, în rolul său de profesor de practică:

În privinţa proiectului de Lege a Educaţiei, ruta profesională, pot spune un lucru: “s-a făcut dreptate pentru elevul de la învăţământul profesional”

Care este acum traseul unui elev pe ruta profesională, pe actuala lege a educaţiei:

  • 3 ani de şcoală profesională şi obţinerea unui atestat nivel 3 de calificare - până aici, totul bine
  • pentru a obţine calificare de nivel 4, în acelaşi profil/aceeaşi specializare, elevul trebuie să parcurgă o rută de liceu tehnologic, clasele a XI-a şi a XII-a, sau o rută de liceu tehnologic, în forma “seral”, cu clasele a XI-a, a XII-a şi a XIII-a. DAR… Nu întotdeauna i se oferă elevului acelaşi profil/aceeaşi specializare pentru nivel 4 calificare – depinde cum “se aşează normele” J. Prin urmare, pentru a putea absolvi liceul, elevul acceptă şi un alt profil/altă specializare – şi am întâlnit cazuri de elevi care au finalizat şcoala profesională în profil electric (nivel 3), după care au finalizat profil mecanică (nivel 4), nu la acelaşi liceu, după care au trebuit să facă o şcoală postliceală pentru a obţine un nivel 4 de calificare pe profil electric, strict necesar pentru a se putea autoriza la ANRE (electric) pentru grad IIB; din punctul meu de vedere, este o bătaie de joc la adresa elevului care parcurge o rută profesională

Adaug şi modul în care elevii de liceul tehnologic susţin bacalaureatul: au proba de matematică cu nivel de dificultate apropiat de profilul “ştiinţe” de la liceele teoretice, fără a avea posibilitatea să suţina proba la specialitatea tehnică. Matematica este marea problemă pentru aceşti elevi!…

Am avut surpriza să aflu că la o universitate tehnică, la un anumit profil, pe locuri la buget, erau absolvenţi de profil uman – deci, în timp ce elevul de la liceul tehnologic era “blocat pe matematică” pentru a ajunge la o universitate tehnică, colegul de la profil uman, care nu a susţinut proba de matematică la bacalaureat, s a putut înscrie pe baza mediei de bacalaureat (sustinut la profil uman) la o universitate tehnică. Nu e bine!...

Ce “noutăţi” aduce proiectul legii educaţiei:

Proiectul legii educaţiei “face dreptate” atât în privinţa rutei tehnice, dar şi în privinţa bacalaureatului:

  • art. 15, alin 1), lit. d) stabileşte filiera profesională, de 3 sau 4 ani
  • art. 77, alin 3) îi permite elevului să obţina nivel 3 de calificare
  • art 27, alin 14) îi pemite elevului ca, după finalizarea nivelul 3 de calificare, să poata continua studiile, în cadrul aceluiaşi liceu şi la acelaşi profil/specializare”, cu cls XII, unde se va pregăti pentru bacalaureat şi pentru obţinerea nivelului 4 de calificare
  • art. 77, alin 4) îi permite elevului să obţină nivel 4 de calificare, cu condiţia promovării probei E de la bacalaureat (este proba facultativă – specialitatea tehnică)

Formatul de bacalaureat “unic” îl avantajeaza pe elevul de la liceul profesional. El va susţine acum matematica la nivelul unui elev de la profil uman, şi altele vor fi rezultatele

Programa şcolară, pe actuala lege a educaţiei:

Din experienţa mea cu clasele de electronică-automatizări, programa este făcută pentru industria 3.0 din anii ’80-’90, şi nu are nicio legătură cu industria 4.0 din secolul XXI, şi nici nu există flexibilitate pentru a introduce ceva în această program. Cât de atractiv poate fi pentru un elev un profil de electronica atunci când te opreşti la tehnologiile anilor ’80-’90?

Firma la care lucrez a avut o colaborare pe partea de practică cu clase de electronică şi am reuşit ca în stagiile de practică să le arat elevilor tehnologii 4.0 din domeniul IoT (internetul obiectelor): case inteligente/ clădiri inteligente/ oraşe inteligente

O altă “noutate” din proiectul legii educaţiei: CDŞ consistent – curriculum la decizia şcolii

Art. 65, alin. 4), vine cu procentele pentru curriculum: 50% trunchi de bază; 20% specialitate şi maxim 30% CDŞ

Pentru liceele profesionale, mai vine cu ceva foarte interesant:

La art. 65, alin 3), se specifică faptul că, la liceele profesionale, CDŞ este elaborat de unitatea de învăţământ “în partenariat cu operatorii economici/administraţia publică locală”

Acest articol permite operatorului economic (aşa cum este cazul firmei unde lucrez) să se implice în elaborarea CDŞ, şi astfel se pot implementa discipline unde elevul să poată studia tehnologii 4.0 -IoT.

Dar … La art 65, alin 8), vine cu ceva şi mai interesant: oferă posibilitatea elaborării programelor pentru disciplinele din CDŞ la nivelul unităţilor de învăţământ “în colaborare cu operatorii economici cu care unitatea de învăţământ are relaţii de pregătire practică”. Deci, putem face la nivel local şi programa pentru disciplinele din CDŞ în domeniul IoT

Dacă ne uităm în PNRR şi vedem că vor exista granturi de 100000 de euro pentru dotarea atelierelor. Multe dotări vor fi din domeniul tehnologiilor 4.0 – prin urmare, avem “aproape” tot ce ne trebuie pentru o educaţie tehnică de secol XXI

În domeniul electronicii (la fel şi in alte domenii), există “electronica de bază” care este valabilă şi acum aşa cum era în anii ’80-’90. Dar exista şi tehnologiile noi 4.0, care se bazează pe microcontrolere IoT (internetul obiectelor).

Dacă pentru “electronica de bază” se potrivesc programa actuală şi resursele umane disponibile în Ministerul Educaţiei, nu cred că pentru tehnologiile 4.0 – IoT Ministerul Educaţiei are resursa umană pregatită, de calitate şi în număr sufficient. Nu are în acest moment nici dotări în ateliere cu tehnologii 4.0, dar asta se va rezolva cu granturile din PNRR.

Eu cred că, la liceele profesionale, disciplinele din CDŞ trebuie să fie predate de specialişti din industria 4.0 cu experienţă în domeniu/industrie. Tehnologiile 4.0 se modifică aproape în fiecare an şi numai cei care lucrează tot timpul cu aceste tehnologii pot şi preda discipline din aceste tehnologii IoT 4.0, care în curand vor fi tehnologii IoT 5.0. Ar trebui să se pevadă în proiectul de lege ca aceste discipline din CDŞ (pentru liceele profesionale) să fie predate de specialişti din domeniu cu minimum 10 ani de experienţă şi cu atestate/licenţe în domeniul respectiv. Atât pentru partea de predare discipline în CDŞ, cât şi pentru partea de practică, ar trebui un acces mai flexibil în sistem al specialiştilor din industria 4.0. Liceul profesional având un anumit specific (module tehnice) ar trebui stabilit clar în proiectul de lege ca minimum 80% din CDŞ să fie alocat pentru discipline tehnice de profil. Altfel, dacă ‘se umple” CDŞ cu discipline de la filiera teoretică, se vor anula toate deciziile bune din proiectul de lege.

Poate ar trebui un capitol special (în proiectul de lege) pentru meseriile din indutria 4.0, aşa cum există un capitol special pentru meseriile din agricultură. Pentru meseriile 4.0 ar trebui asigurată o rută flexibilă de intrare în sistem a specialiştilor care lucrează în această industrie şi care vor să se implice în învăţământul profesional… deoarece industria 4.0 va evolua în industria 5.0, capitolul ar trebui să faca referire la MESERIILE VIITORLUI

Am folosit mai sus “aproape” tot ce ne trebuie.

Dar ce NU este OK în acest proiect de lege?

De pildă, nu este clar cum se desfăşoară practica în liceele profesionale.

La art. 28, alin 2), avem informaţia cu privire la numărul de ore de practică: 20% din total ore prevăzute în planurile cadru. Problema apare la cel care va coordona stagiul de practică.

Eu nu am inţeles, nici în actuala lege, dar nici în proiectul legii educaţiei, care este rolul “maistrului instructor de practică”. La art. 140, alin. b), sunt condiţiile pentru ocuparea funcţiei de maistru instructor de practică – nu sunt deloc ok din punct de vedere ethnic. Cum să primeşti pe cineva să facă practică cu elevii fara să-i ceri o minimă experienţă în domeniu/industrie şi licenţieri/atestări în acel domeniu? Aşa cum Ministerul Educaţiei doreşte 10 ani vechime şi gradul I pentru funcţia de mentor, tot aşa trebuie să ceară şi pentru maistrul instructor de practică 10 ani vechime în domeniu/industrie şi licenţe/atestări în domeniu/industrie…

Cum facem altfel? Studiu de caz

Ce se poate face cu toate aceste avantaje?

Vă spun propunerea mea pentru o clasă cu profil de electronică şi cu specializare în IoT (case inteligente/clădiri inteligente/oraşe inteligente)

  • “Electronica de bază” se poate asigura de resursa umană din minister şi se poate utiliza o programă unica la nivel naţional… să nu “stricăm” titularizarea J
  • Pentru CDŞ, eu propun pentru specializarea în IoT discipline cum ar fi: robotică educativă, electronică cu controlere IoT: Arduino/esp8266/esp32, sisteme IoT: case inteligente/ clădiri inteligente/ oraşe inteligente/ agricultură inteligentă/ transport inteligent/ tele-medicină/ contorizare inteligentă, senzori IoT, platforme IoT, reţele WiFi de senzori IoT, IoT industrial (IIoT), sisteme de securitate (control acces electronic/ antiefracţie/ supraveghere video/ detecţie incendii/ adresare publică) etc.

Eu cred că o astfel de specializare ar fi foarte atractivă pentru elevii absolvenţi de gimnaziu care pe viitor doresc să urmeze o facultate în domeniul electronică-automatizări.

Şi cred că vor fi absolvenţi cu medii bune la admiterea de la EN.

Şi mai cred că o astfel de clasă/ specializare poate “concura” la atractivitate cu o clasa de mate-info.

Atât, aici şi acum. Mulţumesc, Edi. Conversaţia noastră despre Educaţie merge mai departe.

vă invit să puneţi pe radar provocări similare pentru toate profesiile necesare a fi însuşite de tineri în şcoală, la parametrii şi standardele deopotrivă ale prezentlui, dar, mai ales, ale viitorului. Vedeţi ce vă dă. Şi puneţi presiune pentru ca noua Lege a Educaţiei să dea pe bune soluţii de viitor, nu de trecut.

Pe toată arhitectura de Sistem.

Succes! 

Gând bun tuturor.

Ţinem aproape.

FYI – dacă, vă interesează, aflaţi aici despre cine este Edi Obrejan. Iar aici şi aici despre ce face el, ca meseriaş.

Mai multe - Opinii

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite