Cum va arăta noul spaţiu fără frontiere:Vizite neanunţate şi sancţiuni în Schengen/ România vrea să ştie pe care graniţă este

"Sistemul de guvernanţă a Schengen nu este încă destul de bun". "Soluţiile individuale ale statelor membre periclitează sistemul. O astfel de abordare generează haos". "Schengen este un bun comun și atunci și responsabilitatea e una comună". Sunt doar câteva din criticile aduse astăzi, la Bruxelles, actualului spaţiu fără frontiere de directorul general al Direcţiei pentru Afaceri Interne din cadrul Comisiei Europene, Stefano Mans

"Sistemul de guvernanţă pentru spaţiul Schengen este încă slab, pentru că, deși are elemente pozitive - lumea se mișcă, toți au încredere unul în celălalt, acest lucru se întâmplă doar când lucrurile merg bine. Dar când nu merg bine, sistemul este neputincios. Soluțiile devin individuale. Dacă există aceste soluții. Acest lucru periclitează întregul sistem, dacă nu este protejat. S-a făcut mult, dar sunt slăbiciuni, atunci când apar probleme. Statele membre se gândesc ce anume să facă și împotriva cui. Aceasta nu este o soluție, dacă multiplicăm această abordare cu numărul de state, vom avea un haos," a spus Stefano Manservisi.

Primul pilon: PREVENIREA. Problemele trebuie descoperite înainte de a deveni o criză. Potrivit oficialului CE, acest mecanism trebuie să devină unul de monitorizare, evaluare și acțiune. "În momentul de față mecanismul este un soi de analiză, se fac doar propuneri. Este practic evaluarea unui spectator care ia notă de problemele existente, dar când problemele se transformă într-un risc, mecanismul nu poate face nimic. E static", a spus Manservisi.

"Ne trebuie un sistem nou, cu misiuni și vizite anunțate și neanunțate. Trebuie să adoptăm apoi propuneri, nu doar să facem sugestii. Acest lucru este posibil și prin mobilizarea mijloacelor financiare, a asistenței tehnice, a FRONTEX, mobilizarea oamenilor care pot rămâne în țara respectivă. Dacă nu se respectă criteriile, putem impune sancțiuni, dar aceasta e ultima etapă a acestui mecanism de prevenire. Ideea nu este să impunem sancțiuni", a mai spus oficialul CE.

Al doilea pilon: EVALUAREA RISCULUI privind securitatea națională și europeană. Cum poate UE să evalueze aceste riscuri? "Până acum, nu există un răspuns - trebuie sa facem acest lucru colectiv, trebuie să ne oprim de la această abordare individuală. Pot exista excepții - atunci când propria securitate națională și ordinea publică sunt amenințate, însă dorim să limităm acest lucru. Măsuri de securitate ar trebui introduse numai în caz de urgență. Dacă decizia riscă să afecteze alte state membre, atunci ea trebuie luată de Comisia Europeană", a mai spus Manservisi.

Al treilea pilon: METODA COMUNITARĂ. Un alt pilon important este principiul conform căruia, dacă avem un scop comunitar, atunci și metoda trebuie să fie una comunitară. Comisia cere un consiliu de guvernare împreună cu Parlamentul, pentru a avea o discuție politică cu privire la Schnegen. Comisia Europeană va prezenta de două ori pe an un raport cu privire la starea Schengen.

Propunerile Bruxelles-ului pot fi aplicate doar dacă sunt aprobate de statele membre.

Comisia Europeană va anunţa foarte curând propunerea sa legată de reforma spaţiului Schengen după ce, în ultimele luni, s-a aflat în faţa unor situaţii fără precedent: Franţa şi Italia au luat decizii unilaterale din cauza imigranţilor africani, Danemarca a pus controale la frontiere interne.

"Deciziile ar trebui luate la nivel UE, dacă vrem ca libera circulație a oamenilor și bunurilor să funcționeze," a spus marți Michel Cercone,purtător de cuvânt al comisarului pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström. "Acum avem o zonă de interes comun care este guvernată prin decizii individuale. Rațional este să schimbăm acest lucru," a adăugat Cercone.

România şi Bulgaria se mulţumesc cu un calendar

România şi Bulgaria au cerut astăzi, la Bruxelles, prin vocile ministrilor de interne, un calendar precis de aderare la Schengen pe care să-l afle la Consiliul JAI din 22 septembrie.Reprezentantul Sofiei părea resemnat în privinţa "aderării pe bucăţi". Cel al României "spera" într-o decizie luna aceasta în timp ce preşedintele Traian Băsescu a trasat ca obiectiv al diplomaţiei române aderarea la Schengen. Reprezentanţii ministerelor de vinterne din cele două ţări participă în această seară la o audiere publică pe tema migraţiei în UE, organizată de grupul PPE, la Parlamentul European.

Unii au spus clar că nu ne vor

Ministrul olandez pentru imigrație, Gerd Leers, a declarat că ţara sa se opune aderării României şi Bulgariei la spațiul fără frontiere. Este încă prea devreme pentru a lua o decizie," a spus Leers la ultimul consiliul al miniștrilor de justiție și interne. "Sistemul Schengen este bazat pe încredere reciprocă, din moment ce rugăm noi țări să ne păzească granițele comune," a explicat Leers. "Restabilirea încrederii statelor din Schengen în eficiența acestui spațiu va fi o unealtă foarte folositoare în cazul extinderii zonei Schengen," a spus Cercone.